30% din piaţa metalelor preţioase din România reprezintă produse neconforme, pe drumurile ţării circulă adevărate bombe chimce – cisternele pline cu alcool contrafăcut, produsele româneşti de artizanat sunt contrafăcute ”la greu”, în rafturile magazinelor se află produse lactate fabricate de fapt din lapte praf expirat, iar PIB-ul UE pierde anual cel puţin 8 miliarde de euro din cauza produselor contrafăcute.
Este un semnal serios de alarmă tras de participanţii la Conferinţa ”Contrafacerea şi concurenţa neloială, atentate majore la siguranţa economiei naţionale”, organizată de cotidianul.ro, cu sprijinul General Valvis Holding şi Alexandrion Grup România, în seria Conferinţele Cotidianul.ro.
Alcoolul contrafăcut, la fel de periculos ca drogurile
Nawaf Salameh, preşedinte şi CEO al Alexandrion Group România, salută faptul că autorităţile române aplică modelul american şi trec alcoolul contrafăcut pe acelaşi nivel de periculozitate cu drogurile şi armele de foc. Însă, arată Salameh, dacă se trage un foc de armă oriunde în România, acest lucru se află imediat, în timp ce pe drumurile ţării circulă cisterne pline cu alcool contrafăcut şi nimeni nu se sesizează.
Preşedintele Alexandrion atrage atenţia şi asupra cazanelor pentru alcool ce pot fi cumpărate la liber cu câteva sute de lei, fără obligativitatea înregistrării şi fără a se şti dacă ele sunt fabricate din cupru industrial, iar alcoolul toxic astfel produs face concurenţă celui certificat şi accizat. Se va ajunge astfel, ”în situaţia în care vor apărea dealeri care îţi spun că, dacă vei cumpăra trei maşini furate, poţi să cumperi o a patra maşină cu acte în regulă”.
Producătorii care respectă legea trebuie să facă faţă acestei concurenţe neloiale şi nu numai. Salameh a dat exemplul companiei pe care o conduce, care primeşte o mulţime de oferte de cumpărare. Ţinta nu este continuarea producţiei, ci înlocuirea brandului sau chiar închiderea afacerii.
Valvis: Nu eşti obligat să demonstrezi că nu eşti asasin
Probleme similare au fost invocate şi de Jean Valvis în ceea ce priveşte industria produselor lactate. Valvis a adus în discuţie şi concurenţa neloială din partea companiilor care joacă pe campania AQUA Carpatica, de 0% nitraţi, manipulând în mod periculos paronimia dintre nitriţi şi nitraţi.
”Nu eşti obligat să demonstrezi că nu eşti asasin. E necesar să vină cineva cu probe în sensul ăsta”, explica Valvis problemele cu care se confruntă producătorii.
Grapini: Toate produsele de artizanat de la Bran sunt contrafăcute
La fel, europarlamentarul Maria Grapini atrage atenţia că produsele româneşti de artizanat sunt contrafăcute.
„Încă de când eram ministru am fost la o întâlnire cu omologul din Franţa şi am iniţiat o directivă prin care să ne protejăm produsele autentice de artizanat, meşteşugăreşti, care sunt contrafăcute acum la greu, începând, dacă mergeţi la Castelul Bran, de la orice produs de artizanat până la ia noastră. Toate sunt contrafăcute”, a subliniat Grapini.
ANPC: 30% din piaţa metalelor preţioase reprezintă produse neconforme
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Marius Alexandru Dunca, arată că 30% din piaţa metalelor preţioase sunt produse neconforme. ”Noi avem în subordinea ANPC şi Direcţia de metale preţioase. 30% din piaţa metalelor preţioase sunt produse neconforme, având probleme de etichetare. Vă dau câteva exemple: sunt produse prezentate ca fiind din metale preţioase de 8 carate care sunt de 9 carate, metal umplut cu plumb, adică cu materiale care cresc artificial greutatea, pietre preţioase de calitate inferioară şi prezentate cu certificat că ar fi de calitate superioară”.
„La nivelul ANPC nu avem o putere foarte mare, noi verificăm doar eticheta. Este adevărat că este o practică comercială înşelătoare când un operator economic îţi prezintă un produs cu informaţii false. Sancţiunea pe care putem noi să o dăm este de la 5.000 la 50.000 de lei şi retragerea definitivă de la comercializare, dar mai mult nu putem să facem”, a subliniat Dunca.
În anul 2013, primele 10 tipuri de mărfuri reținute din punct de vedere cantitativ au fost țigarete, jucării, articole de îmbrăcăminte, bijuterii din metale comune, telefoane mobile și accesorii, încălțăminte, brichete, accesorii pentru păr, pixuri și discuri abrazive, a declarat Florica Maria Păun, consilier superior în cadrul Direcției de Supraveghere și Control Vamal.
Produsele italieneşti din România: seamănă, dar nu răsare
România nu este un unicat. Situaţii chiar şi mai dăunătoare la nivel economic se înregistrează în Italia. Valentina Sidore, de la Camera de Comerţ Italiană pentru România, a prezentat statistici şocante: din patru produse de tip italian, trei sunt false, iar cifra de afaceri a produselor contrafăcute este de 60 de miliarde de euro, faţă de doar 33 de miliarde de euro pentru cele originale.
Modalitatrea de contrafacere este aşa-numitul ”italian sounding”, prin care se dă impresia, prin simboluri şi nume italieneşti, că ai de a face cu un produs ”made in Italy”.
Şi agenţii economici din România au intrat în jocul ”italian sounding” şi, potrivit Camerei de Comerţ Italiene pentru România, după verificări în nouă lanţuri de retail au fost descoperite 32 de produse suspecte (majoritatea produse lactate).
Statistică alarmantă pentru România
Citând date europene, avocatul Gabriel Turcu, de la Asociaţia Anticontrafacere REACT Internaţional, sublinia un fapt demn de notat: populaţia României are cea mai slabă înţelegere a drepturilor de proprietate intelectuală din întreaga Uniune Europeană, iar România este prima ţară din UE în ce priveşte numărul victimelor achiziţionării de bunuri contrafăcute. Situaţia nu arată bine nici la nivel comunitar, unde 49% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani consideră că achiziţionarea unui produs contrafăcut este o formă de protest, iar 52% consideră că este o achiziţie inteligentă.
Soluţii? Armonizarea legislaţiei europene, stabilirea unei definiţii comune a fraudei alimentare sau noi directive europene nu sunt suficiente dacă nu există o bună comunicare cu populaţia şi între agenţii economici şi autorităţi. Şi se adaugă problemele ce derivă din mentalitate şi sărăcie.
România, stat pilot în UE la anticontrafacere
Europarlamentarul Maria Grapini a vorbit despre importanţa înfiinţării Observatorului European pentru încălcarea drepturilor intelectuale şi a unei reţele europene de schimb de informaţii. România nu stă rău la acest capitol. Avocatul Gabriel Turcu a explicat că am fost ”un stat pilot” în care au fost testate modalităţi de acţiune împotriva contrafacerii încă din perioada de preaderare, că bazele de date ale Autorităţii Vamale au fost interconectate cu cele ale Parchetului şi Poliţiei, paşi pe care nu toate ţările UE i-au făcut.
Urmează să fie create şi baze de date cu jurisprudenţa în domeniu, după cum a spus Graţiela Costache, consilier juridic în serviciul juridic al OSIM, care este principalul partener în România pentru Observatorul European.
La acelaşi capitol se adaugă şi recenta modificare prin ordonanţă a legii concurenţei neloiale, Consiliul Concurenţei preluând gestionarea în domeniul concurenţei neloiale, după cum a explicat Gheorghe Rădulescu, director în cadrul Consiliului Concurenţei.
Iniţiativă românească pentru obligativitatea etichetării
Însă toate aceste realizări nu sunt suficiente dacă România nu are iniţiativă şi curaj, spune Maria Grapini. Ea dă exemplul necesităţii unei directive europene pentru etichetare obligatorie.
”Dacă România ar vrea să spună că tot ce intră din ţări non-europene în materie de îmbrăcăminte, pentru securitatea oamenilor, trebuie să aibă etichetă Eco-Tex, ar putea, ca ţară, să pună această condiţie. În momentul în care pui o astfel de condiţie şi celelalte ţări membre nu, se creează un dezechilibru dacă în celelalte ţări vin mărfuri care asigură, cumva, la puterea de cumpărare a cetăţeanului, posibilitatea de a-şi procura produsele, cu riscul, însă, de a fi contrafăcute. Poate că nu a fost nici suficient curaj din partea ţării noastre să ia o astfel de măsură. Eu însă am spus că este nevoie, pentru a nu fi atâta diferenţă în piaţa UE, să fie o directivă unitară. Eu o voi susţine şi voi merge cu această Directivă de etichetare obligatorie a ţării de provenienţă, a calităţii pentru fiecare grupă de produse”, a explicat Maria Grapini.
La nivelul populaţiei lucrurile se schimbă însă mult mai greu, mai greu chiar şi decât rezolvarea sesizărilor privind contrafacerea în UE (între 200 şi 1.200 de zile!).
Degeaba suntem consumatori europeni şi avem drepturi
Veniturile mici şi mentalitatea fac ca până şi în faţa Parchetului General, în capitala ţării, şi chiar şi în această instituţie, să se comercializeze produse contrafăcute sau de contrabandă, după cum a aratat Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor în România.
Mierlea insistă că strategiile împotriva contrafacerii trebuie duse cât mai la firul ierbii. ”Trebuie să se ia reflectorul de pe pierderile suferite de agenţii economici şi să fie pus pe pericolul reprezentat pentru consumatori”, spune el.
Campania ”Sunt cetăţean european şi am drepturi”, lansată în 2012, a fost una eficientă la nivelul populaţiei, spune Mierlea, însă ”degeaba suntem consumatori europeni şi avem drepturi dacă nu facem ceva fără a aştepta să aibă altcineva iniţiativă”.
Ceva se face, Mierlea precizând că pentru clasele III-IV a fost introdusă, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi al BNR, materia ”Educaţie financiar-bancară”.
Scopul este, în primul rând, ca cetăţeanul să fie educat şi detreminat să ceară un bon fiscal la achiziţionarea unui produs, atât pentru a avea garanţia unui lanţ de trasabilitate (marea problemă în scandalul relativ recent al cărnii de cal), dar şi pentru a putea face o reclamaţie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.