Academia Română și Biblioteca Acadmiei Române găzduiesc în zilele de 5 și 6 octombrie 2017 două evenimente conexe, circumscrise tematic Primului Război Mondial și plasate sub egida Centenarului Marii Unirii a românilor: este vorba despre conferința internațională „Retorici ale războiului în arte“, organizată de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române, și despre expoziția „Mărturii din Războiul cel Mare“ realizată de Secţia de Arte, arhitectură şi audio-vizual în colaborare cu Biblioteca Academiei Române.
Lucrările conferinței „Retorici ale războiului în arte“ vor fi deschise joi, 5 octombrie 2017, ora 10, în Aula Academiei Române, cu alocuțiunile acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de arte, arhitectură și audio-vizual, și prof. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“, și vor continua vineri, 6 octombrie 2017, în Amfiteatrul „Ion Helide Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române.
Studiile expuse de cei 25 de cercetători români și străini vizează radiografierea imaginilor de război așa cum a fost acesta reflectat în diversele arte, precum grafică, pictură, fotografie sau cinematograf, analizând reprezentările vizuale ale Marelui Război în arta românească sau dincolo de frontierele României, fără a se limita la imaginile câmpului de luptă din Primul Război Mondial. Prelegerile vor aborda întreaga retorică a războiului ca parte integrantă a civilizației umane în ultimii o sută de ani, inclusiv propaganda vizuală și modul în care aceasta a influențat realitățile sociale și politice, precum și personalitatea oamenilor.
Expoziția „Mărturii din Războiul cel Mare“, ce va fi vernisată joi, 5 octombrie 2017, ora 13, în sala de expoziții „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, refocalizează atenția asupra realităților Primului Război Mondial, în contextul împlinirii a 100 de ani de la dramaticele lupte desfășurate pe linia Mărășești, Mărăști și Oituz în vara și toamna anului 1917, campanie decisivă pentru soarta Țărilor Române, soldată cu rezistența eroică și victoria armatei noastre asupra Puterilor Centrale.
Expoziția, subintitulată „Prin jertfă spre Marea Unire“, este un eveniment în sine întrucât reunește peste 150 de lucrări de grafică din colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, realizate de artişti români unii dintre ei participanți direcți la război, făcând parte din Cartierul Marelui Stat Major, alţii doar în calitate de combatanţi, trimişi pe front pentru a crea opere de artă inspirate din vâltoarea luptelor.
„Expoziţia de la Biblioteca Academiei Române având ca temă Marele Război din 1916-1918 este o inițiativă salutară. Artiştii expuși au surprins în schiţele lor vicisitudinile războiului, sacrificiul românilor în grelele bătălii pe care le-au purtat, lipsa armamentului, a îmbrăcăminţii, a hranei, anii grei ai ocupaţiei, câmpurile presărate cu morţi, atmosfera tragică a spitalelor, a tranşeelor şi tot ce a însemnat Marele Război“ scrie în prefața Catalogului expoziției academicianul istoric Ioan-Aurel Pop.
Artiștii expuși, 24 la număr, sunt nume consacrate ale artelor plastice românești, precum Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ion Jalea, Ion Theodorescu-Sion sau Francisc Șirato, dar și artiști mai puțin cunoscuți ca Alexandru Moscu, Emilian Lăzărescu sau Emil Damian. Lucrările aparținând majoritar colecțiilor Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, unele inedite inclusiv pentru specialiști, sunt completate tematic de câteva tablouri din colecţii particulare şi de reviste din epocă ce surprind în caricaturi atmosfera anilor de război.
Expoziția găzduită de Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române va fi deschisă timp de o lună, între 5 octombrie și 3 noiembrie 2017, în intervalul orar 10-18. Intrarea este gratuită.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.