×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
27°C
Senin
30°C / 20°C
Vânt 15km/ora
Umiditate 54%
Precipitaţii 20%
Notat la 22:30
Marţi, 29 iulie
Furtună30°C / 18°C, Furtună
Miercuri, 30 iulie 2014
Senin30°C / 18°C, Senin
Joi, 31 iulie 2014
Parţial înnorat30°C / 18°C, Parţial înnorat
Vineri, 01 august 2014
Braşov
Parţial înnorat
24°C
Parţial înnorat
28°C / 16°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 54%
Precipitaţii 4%
Notat la 21:00
Marţi, 29 iulie
Lapoviţă27°C / 15°C, Lapoviţă
Miercuri, 30 iulie 2014
Posibil ploaie29°C / 15°C, Posibil ploaie
Joi, 31 iulie 2014
Parţial înnorat28°C / 12°C, Parţial înnorat
Vineri, 01 august 2014
Cluj
Senin
20°C
Senin
27°C / 17°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 83%
Precipitaţii 30%
Notat la 22:30
Marţi, 29 iulie
Furtună25°C / 15°C, Furtună
Miercuri, 30 iulie 2014
Parţial înnorat28°C / 16°C, Parţial înnorat
Joi, 31 iulie 2014
Parţial înnorat29°C / 17°C, Parţial înnorat
Vineri, 01 august 2014
Constanţa
Senin
25°C
Senin
28°C / 22°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 80%
Precipitaţii 2%
Notat la 22:00
Marţi, 29 iulie
Senin28°C / 21°C, Senin
Miercuri, 30 iulie 2014
Senin30°C / 21°C, Senin
Joi, 31 iulie 2014
Senin29°C / 22°C, Senin
Vineri, 01 august 2014
Craiova
Furtună
19°C
Furtună
26°C / 17°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 97%
Precipitaţii 60%
Notat la 21:00
Marţi, 29 iulie
Furtună26°C / 17°C, Furtună
Miercuri, 30 iulie 2014
Furtună31°C / 20°C, Furtună
Joi, 31 iulie 2014
Furtună29°C / 18°C, Furtună
Vineri, 01 august 2014
Iaşi
Senin
23°C
Senin
33°C / 15°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 74%
Precipitaţii 2%
Notat la 22:00
Marţi, 29 iulie
Parţial înnorat29°C / 17°C, Parţial înnorat
Miercuri, 30 iulie 2014
Parţial înnorat30°C / 18°C, Parţial înnorat
Joi, 31 iulie 2014
Senin31°C / 17°C, Senin
Vineri, 01 august 2014
Ploieşti
Furtună
20°C
Furtună
29°C / 20°C
Vânt 14km/ora
Umiditate 98%
Precipitaţii 10%
Notat la 21:00
Marţi, 29 iulie
Furtună29°C / 17°C, Furtună
Miercuri, 30 iulie 2014
Senin29°C / 17°C, Senin
Joi, 31 iulie 2014
Parţial înnorat29°C / 17°C, Parţial înnorat
Vineri, 01 august 2014
Timişoara
Furtună
19°C
Furtună
27°C / 18°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 94%
Precipitaţii 65%
Notat la 22:30
Marţi, 29 iulie
Furtună27°C / 18°C, Furtună
Miercuri, 30 iulie 2014
Senin31°C / 20°C, Senin
Joi, 31 iulie 2014
Furtună29°C / 18°C, Furtună
Vineri, 01 august 2014
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 13 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Marţi, 29 iulie 2014, 23:28
EUR (€)
-0.0127 ↘
4.3873 RON
USD ($)
-0.0077 ↘
3.2638 RON
• • •
O întâlnire pariziană cu prestigiosul compozitor Vladimir Cosma
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor

Publicul francez va avea bucuria de a se întâlni, marţi 14 decembrie, la Palatul Béhague, cu celebrul compozitor de muzică de film, violonist, pianist şi dirijor Vladimir Cosma, unul dintre cei mai mari compozitori originari din România, un muzician de tip renascentist cel care l-a făcut pe Louis de Funès să danseze. Maestrul va intra într-un dialog incitant cu cunoscutul şi apreciatul ziarist de televiziune şi radio Vincent Perrot, căruia îi va dezvălui povestea vieţii sale, presărată cu istoria compoziţiilor sale şi cu anecdote din timpul filmărilor. Întâlnirea se datorează Institutului Cultural Român din Paris.

Vladimir Cosma, compozitor francez de origine română, este autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, ca "Marele blond cu un pantof negru", "La Boum", "Diva", câteva producţii "Asterix" sau "Aventurile Rabinului Iacob", unul din clasicele Louis de Funès. Compozitor al muzicii din mai bine de 300 de filme, şi al operei "Marius et Fanny", care a avut premiera mondială în 2007, Vladimir Cosma îşi va povesti viaţa şi va interpreta, pe scena Sălii Bizantine a Palatului Béhague, cele mai cunoscute melodii ale sale. Va fi acompaniat de Richard Sanderson (voce şi pian), Sarah Pagin (voce), David Galoustov (vioară) şi Philippe Catherine (chitară).

Maestrul acordând autografe

Vladimir Cosma s-a născut într-o familie de muzicieni evrei-români, originari din Craiova. Tatăl său, Theodor Cosma, a fost un renumit pianist şi dirijor, mama sa, de asemenea compozitoare, unchiul său Edgar Cosma a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti, iar bunica sa, cunoscută pianistă, a studiat cu Ferruccio Busoni. Vladimir Cosma trăieşte în Franţa din 1963, unde se stabileşte câştigându-şi existenţa ca violonist în orchestre simfonice, continuându-şi studiile cu Nadia Boulanger, la Şcoala Normală de Muzică din Paris. Pe vremea când trăia în România, Vladimir Cosma avea o mare admiraţie pentru Michel Legrand. Acesta îi ascultase pe benzi muzica şi i-a încredinţat orchestrarea pieselor transmise în direct la "Discorama". Era perioada în care Michel Legrand realiza coloana sonoră la "Domnişoarele din Rochefort". După un an îi oferă să compună muzica din "Alexandre le bienheureux" ("Alexandru cel fericit") de Yves Robert, cu Philippe Noiret şi Marlène Jobert, lansat în 1969. Este debutul unei cariere strălucitoare...

A compus muzică pentru filme ca "Dineu cu proşti", "Jucăria" şi "Jaguarul", create de Francis Veber, "Setea de aur" de Gerard Oury, "Ceasul, crucea şi maniera" de Ben Lewin, "Astérix la Bretoni", genericul seriei animate "Rahan", "C'est pas moi, c'est lui" şi "Sunt timid dar mă tratez", cu Pierre Richard, "Fiecare cu infernul său", de André Cayatte, "Dracula tatăl şi fiul" de Édouard Molinaro, "Jurnalul intim al unei nimfomane", de Jésus Franco... Este inspirat de muzica românească şi în special de naiul lui Gheorghe Zamfir. Realizează împreună cu acesta coloana sonoră la "Marele Blond..." pentru care este premiat la Festivalul de la Cannes. A fost răsplătit şi cu două "César" pentru cea mai bună muzică de film pentru peliculele "Diva" de Jean-Jacques Beineix în 1982 şi "Le Bal" al lui Ettore Scola în 1984. A compus şi genericele de deschidere şi închidere pentru TF1, difuzate între 1975 şi 1976, dar şi noile versiuni din 1976 şi 1984.

Melodia este ca subiectul unei cărţi

Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna în premiera mondială Marius şi Fanny

După 30 de ani de muzică de film, Cosma se dedică acum scrierii suitelor simfonice, bazate cel mai adesea pe celebrele melodii compuse pentru cinema. A lucrat timp de mai mulţi ani, compunând muzica pentru "Trilogia marseilleză" de Marcel Pagnol creaţie ce a fost prezentată la Opera din Marsilia în 2007.

"Când se vorbeşte despre «muzica contemporană» sau «muzica secolului al XX-lea», toată lumea se gândeşte sistematic la Şcoala de la Viena, uitând că secolul XX înseamnă şi Ravel, Debussy, Şostakovici, Bartok, Prokofiev... Şcoala de la Viena nu m-a interesat decât în măsura în care aducea ceva nou în limbajul muzical tradiţional, şi nu ca model de compoziţie de referinţă. Cântam piese de Bartok sau Hindemith, dar mă hrănisem mai mult cu muzica populară a ţării mele şi mai târziu, când am ajuns în Occident, cu jazz. Se va vedea în câteva secole ce va rămâne din experimentele seriale şi din aceşti compozitori. Cred că toată această decadenţă a muzicii romantice vieneze este un sfârşit, şi nu un început, aşa cum au vrut să ne facă să credem, mult timp, Boulez şi promotorii Noii Muzici. Sfârşitul marii epoci a romantismului german s-a petrecut odată cu sfârşitul Imperiului German. În ce mă priveşte, am fost mult mai atras de muzica franceză, spaniolă şi americană. Jazzul american m-a influenţat şi el în mare măsură: Coltrane, Ellington...", mărturisea Vladimir Cosma, vorbind despre preferinţele sale muzicale.

Afişul la opera Marius şi Fanny

Ceea ce apreciază Vladimir Cosma în muzică este melodia. "Pentru mine, melodia este ca subiectul unei cărţi. Nu există carte fără subiect, cum n-ar trebui să existe muzică fără melodie. Fără melodie, muzica unui film nu este decât improvizaţie. Sunt piese care nu au structură şi nici coloană vertebrală. Muzica bună de film nu trebuie să fie doar descriptivă, ci trebuie să aibă existenţa sa proprie. Trebuie să fie ca un comentariu poetic în raport cu imaginea. Există filme care se pot lipsi de muzică, la fel cum muzica de film se poate lipsi de imagini. Dar arta cinematografică este adevărată atunci când reuneşte toate artele şi bineînţeles muzica."

Pentru Vladimir Cosma muzica trebuie să incite la visare şi la bucuria de a trăi. "Cinematograful impune compozitorului limite şi constrângeri, printre care, cea mai importantă este minutajul. Filmele de comedie nu au nimic degradant, cele ale lui Funès sunt astăzi pelicule clasice, iubite de public. Astăzi râsul nu este luat în serios, dar când compui muzică pentru filmele lui Godard sau Resnais, aceasta de propulsează în rândul intelectualilor şi a filmelor subvenţionate drept filme de autor".

Vladimir Cosma

Vladimir Cosma a adus cu brio muzica folclorică în cinema, reluând teme româneşti, cu instrumente populare, aşa cum sunt naiul şi ţambalul, ca în "Marele Blond...", dar a compus, în ultimii ani şi muzică simfonică. "Atunci când trompetistul Bernard Soustrot mi-a comandat, în 1996, «Concertul pentru trompetă», eram pe punctul de a mă apleca asupra folclorului spaniol, gitan şi flamenco, pe care le cercetasem pentru muzica la filmele «Nisipurile mişcătoare» şi «Bucătărie şi dependinţe». Folclorul este bogat atât în plan ritmic, cât şi melodic". Întrebat de jurnalisul de la Universitatea din Metz dacă are de gând să compună şi alte piese simfonice, acesta a replicat: "Am scris acum câţiva ani «Oblique», un concert pentru violoncel şi orchestră, marcat de scriitura anilor 60 unde se regăsesc influenţele muzicii spaniole. Am scris «Court-Metrage», un cvintet pentru alămuri, creat la Narbonne, care reia tema filmului «Montparnasse Pondicherry». Am mai compus o «Suită simfonică pentru concert», adaptată după tema «La gloire de mon père» şi «Le château de ma mère şi un «Triptic» de influenţă românească, pe tema «Balului». Ţambalul dă originalitate acestei piese. Pentru versiunea de concert nu am încercat să recreez această culoare ci, mai curând, să retranscriu viaţa pe care o degajă acest instrument".

În acest an, Vladimir Cosma a ridicat sala în picioare la Théâtre du Chatelet, dirijând un concert avându-l ca solist pe reputatul naist Simion Stanciu, în suita simfonică "La Chèvre" (Capra), ce reia tema muzicală din filmul cu acelaşi titlu, al regizorului Francis Veber, cu Pierre Richard şi Gérard Depardieu.

Magdalena Popa BulucPublicat Marţi, 14 decembrie 2010
5208
 | 5
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Centrul Atenţiei
alarm off
Ucraina: accident aviatic
74 articole/ Actualizat acum 11 ore şi 3 minute
alarm off
Băsescu vs Bercea Mondial
37 articole/ Actualizat acum 15 ore şi 21 minute
Ioan Vieru

Fuziunea PNL - PDL face parte, probabil, dintre ultimele agresiuni majore asupra democraţiei, cu efect pe termen lung.

Ioan VieruPublicat Duminică, 27 iulie 2014