×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
11°C
Senin
23°C / 9°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 100%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Senin23°C / 13°C, Senin
Miercuri, 01 octombrie 2014
Ploaie17°C / 10°C, Ploaie
Joi, 02 octombrie 2014
Parţial înnorat17°C / 6°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Braşov
Ceaţă
4°C
Ceaţă
20°C / 4°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 99%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Parţial înnorat19°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 octombrie 2014
Ploaie14°C / 7°C, Ploaie
Joi, 02 octombrie 2014
Lapoviţă11°C / 2°C, Lapoviţă
Vineri, 03 octombrie 2014
Cluj
Senin
7°C
Senin
21°C / 7°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 98%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 octombrie 2014
Ploaie13°C / 10°C, Ploaie
Joi, 02 octombrie 2014
Lapoviţă14°C / 8°C, Lapoviţă
Vineri, 03 octombrie 2014
Constanţa
Senin
15°C
Senin
22°C / 13°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 68%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Parţial înnorat22°C / 16°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 octombrie 2014
Parţial înnorat18°C / 14°C, Parţial înnorat
Joi, 02 octombrie 2014
Înnorat16°C / 11°C, Înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Craiova
Senin
11°C
Senin
23°C / 8°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 94%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Senin24°C / 12°C, Senin
Miercuri, 01 octombrie 2014
Lapoviţă20°C / 10°C, Lapoviţă
Joi, 02 octombrie 2014
Posibil ploaie17°C / 7°C, Posibil ploaie
Vineri, 03 octombrie 2014
Iaşi
Senin
10°C
Senin
23°C / 12°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 87%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 octombrie 2014
Înnorat17°C / 9°C, Înnorat
Joi, 02 octombrie 2014
Parţial înnorat16°C / 4°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Ploieşti
Senin
9°C
Senin
23°C / 8°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 96%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Senin22°C / 13°C, Senin
Miercuri, 01 octombrie 2014
Ploaie14°C / 9°C, Ploaie
Joi, 02 octombrie 2014
Parţial înnorat15°C / 3°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Timişoara
Senin
12°C
Senin
21°C / 8°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 94%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Marţi, 30 septembrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 octombrie 2014
Lapoviţă18°C / 12°C, Lapoviţă
Joi, 02 octombrie 2014
Posibil ploaie18°C / 10°C, Posibil ploaie
Vineri, 03 octombrie 2014
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 10 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Marţi, 30 septembrie 2014, 16:48
EUR (€)
-0.0038 ↘
4.4114 RON
USD ($)
+0.0192 ↗
3.5019 RON
• • •
O întâlnire pariziană cu prestigiosul compozitor Vladimir Cosma
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor

Publicul francez va avea bucuria de a se întâlni, marţi 14 decembrie, la Palatul Béhague, cu celebrul compozitor de muzică de film, violonist, pianist şi dirijor Vladimir Cosma, unul dintre cei mai mari compozitori originari din România, un muzician de tip renascentist cel care l-a făcut pe Louis de Funès să danseze. Maestrul va intra într-un dialog incitant cu cunoscutul şi apreciatul ziarist de televiziune şi radio Vincent Perrot, căruia îi va dezvălui povestea vieţii sale, presărată cu istoria compoziţiilor sale şi cu anecdote din timpul filmărilor. Întâlnirea se datorează Institutului Cultural Român din Paris.

Vladimir Cosma, compozitor francez de origine română, este autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, ca "Marele blond cu un pantof negru", "La Boum", "Diva", câteva producţii "Asterix" sau "Aventurile Rabinului Iacob", unul din clasicele Louis de Funès. Compozitor al muzicii din mai bine de 300 de filme, şi al operei "Marius et Fanny", care a avut premiera mondială în 2007, Vladimir Cosma îşi va povesti viaţa şi va interpreta, pe scena Sălii Bizantine a Palatului Béhague, cele mai cunoscute melodii ale sale. Va fi acompaniat de Richard Sanderson (voce şi pian), Sarah Pagin (voce), David Galoustov (vioară) şi Philippe Catherine (chitară).

Maestrul acordând autografe

Vladimir Cosma s-a născut într-o familie de muzicieni evrei-români, originari din Craiova. Tatăl său, Theodor Cosma, a fost un renumit pianist şi dirijor, mama sa, de asemenea compozitoare, unchiul său Edgar Cosma a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti, iar bunica sa, cunoscută pianistă, a studiat cu Ferruccio Busoni. Vladimir Cosma trăieşte în Franţa din 1963, unde se stabileşte câştigându-şi existenţa ca violonist în orchestre simfonice, continuându-şi studiile cu Nadia Boulanger, la Şcoala Normală de Muzică din Paris. Pe vremea când trăia în România, Vladimir Cosma avea o mare admiraţie pentru Michel Legrand. Acesta îi ascultase pe benzi muzica şi i-a încredinţat orchestrarea pieselor transmise în direct la "Discorama". Era perioada în care Michel Legrand realiza coloana sonoră la "Domnişoarele din Rochefort". După un an îi oferă să compună muzica din "Alexandre le bienheureux" ("Alexandru cel fericit") de Yves Robert, cu Philippe Noiret şi Marlène Jobert, lansat în 1969. Este debutul unei cariere strălucitoare...

A compus muzică pentru filme ca "Dineu cu proşti", "Jucăria" şi "Jaguarul", create de Francis Veber, "Setea de aur" de Gerard Oury, "Ceasul, crucea şi maniera" de Ben Lewin, "Astérix la Bretoni", genericul seriei animate "Rahan", "C'est pas moi, c'est lui" şi "Sunt timid dar mă tratez", cu Pierre Richard, "Fiecare cu infernul său", de André Cayatte, "Dracula tatăl şi fiul" de Édouard Molinaro, "Jurnalul intim al unei nimfomane", de Jésus Franco... Este inspirat de muzica românească şi în special de naiul lui Gheorghe Zamfir. Realizează împreună cu acesta coloana sonoră la "Marele Blond..." pentru care este premiat la Festivalul de la Cannes. A fost răsplătit şi cu două "César" pentru cea mai bună muzică de film pentru peliculele "Diva" de Jean-Jacques Beineix în 1982 şi "Le Bal" al lui Ettore Scola în 1984. A compus şi genericele de deschidere şi închidere pentru TF1, difuzate între 1975 şi 1976, dar şi noile versiuni din 1976 şi 1984.

Melodia este ca subiectul unei cărţi

Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna în premiera mondială Marius şi Fanny

După 30 de ani de muzică de film, Cosma se dedică acum scrierii suitelor simfonice, bazate cel mai adesea pe celebrele melodii compuse pentru cinema. A lucrat timp de mai mulţi ani, compunând muzica pentru "Trilogia marseilleză" de Marcel Pagnol creaţie ce a fost prezentată la Opera din Marsilia în 2007.

"Când se vorbeşte despre «muzica contemporană» sau «muzica secolului al XX-lea», toată lumea se gândeşte sistematic la Şcoala de la Viena, uitând că secolul XX înseamnă şi Ravel, Debussy, Şostakovici, Bartok, Prokofiev... Şcoala de la Viena nu m-a interesat decât în măsura în care aducea ceva nou în limbajul muzical tradiţional, şi nu ca model de compoziţie de referinţă. Cântam piese de Bartok sau Hindemith, dar mă hrănisem mai mult cu muzica populară a ţării mele şi mai târziu, când am ajuns în Occident, cu jazz. Se va vedea în câteva secole ce va rămâne din experimentele seriale şi din aceşti compozitori. Cred că toată această decadenţă a muzicii romantice vieneze este un sfârşit, şi nu un început, aşa cum au vrut să ne facă să credem, mult timp, Boulez şi promotorii Noii Muzici. Sfârşitul marii epoci a romantismului german s-a petrecut odată cu sfârşitul Imperiului German. În ce mă priveşte, am fost mult mai atras de muzica franceză, spaniolă şi americană. Jazzul american m-a influenţat şi el în mare măsură: Coltrane, Ellington...", mărturisea Vladimir Cosma, vorbind despre preferinţele sale muzicale.

Afişul la opera Marius şi Fanny

Ceea ce apreciază Vladimir Cosma în muzică este melodia. "Pentru mine, melodia este ca subiectul unei cărţi. Nu există carte fără subiect, cum n-ar trebui să existe muzică fără melodie. Fără melodie, muzica unui film nu este decât improvizaţie. Sunt piese care nu au structură şi nici coloană vertebrală. Muzica bună de film nu trebuie să fie doar descriptivă, ci trebuie să aibă existenţa sa proprie. Trebuie să fie ca un comentariu poetic în raport cu imaginea. Există filme care se pot lipsi de muzică, la fel cum muzica de film se poate lipsi de imagini. Dar arta cinematografică este adevărată atunci când reuneşte toate artele şi bineînţeles muzica."

Pentru Vladimir Cosma muzica trebuie să incite la visare şi la bucuria de a trăi. "Cinematograful impune compozitorului limite şi constrângeri, printre care, cea mai importantă este minutajul. Filmele de comedie nu au nimic degradant, cele ale lui Funès sunt astăzi pelicule clasice, iubite de public. Astăzi râsul nu este luat în serios, dar când compui muzică pentru filmele lui Godard sau Resnais, aceasta de propulsează în rândul intelectualilor şi a filmelor subvenţionate drept filme de autor".

Vladimir Cosma

Vladimir Cosma a adus cu brio muzica folclorică în cinema, reluând teme româneşti, cu instrumente populare, aşa cum sunt naiul şi ţambalul, ca în "Marele Blond...", dar a compus, în ultimii ani şi muzică simfonică. "Atunci când trompetistul Bernard Soustrot mi-a comandat, în 1996, «Concertul pentru trompetă», eram pe punctul de a mă apleca asupra folclorului spaniol, gitan şi flamenco, pe care le cercetasem pentru muzica la filmele «Nisipurile mişcătoare» şi «Bucătărie şi dependinţe». Folclorul este bogat atât în plan ritmic, cât şi melodic". Întrebat de jurnalisul de la Universitatea din Metz dacă are de gând să compună şi alte piese simfonice, acesta a replicat: "Am scris acum câţiva ani «Oblique», un concert pentru violoncel şi orchestră, marcat de scriitura anilor 60 unde se regăsesc influenţele muzicii spaniole. Am scris «Court-Metrage», un cvintet pentru alămuri, creat la Narbonne, care reia tema filmului «Montparnasse Pondicherry». Am mai compus o «Suită simfonică pentru concert», adaptată după tema «La gloire de mon père» şi «Le château de ma mère şi un «Triptic» de influenţă românească, pe tema «Balului». Ţambalul dă originalitate acestei piese. Pentru versiunea de concert nu am încercat să recreez această culoare ci, mai curând, să retranscriu viaţa pe care o degajă acest instrument".

În acest an, Vladimir Cosma a ridicat sala în picioare la Théâtre du Chatelet, dirijând un concert avându-l ca solist pe reputatul naist Simion Stanciu, în suita simfonică "La Chèvre" (Capra), ce reia tema muzicală din filmul cu acelaşi titlu, al regizorului Francis Veber, cu Pierre Richard şi Gérard Depardieu.

Magdalena Popa BulucPublicat Marţi, 14 decembrie 2010
5491
 | 5
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Centrul Atenţiei
alarm off
Cazul Robert Turcescu
22 articole/ Actualizat Vineri, 26 septembrie 2014
alarm off
Criza din Ucraina
50 articole/ Actualizat Duminică, 28 septembrie 2014
alarm off
Alegeri prezidenţiale
81 articole/ Actualizat acum 38 minute
Ioan Vieru

Până în acest moment, campania electorală a scos la suprafață, ca orice situație de criză care este în fapt, câteva subiecte care nu au fost niciodată atât de vizibile. Serviciile, și un posibil câștigător

Ioan VieruPublicat acum 21 ore şi 48 minute