×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
25°C
Senin
26°C / 14°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 28%
Precipitaţii 2%
Notat la 18:00
Sâmbătă, 20 septembrie
Parţial înnorat26°C / 16°C, Parţial înnorat
Duminică, 21 septembrie 2014
Posibil ploaie26°C / 15°C, Posibil ploaie
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie17°C / 10°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Braşov
Înnorat
20°C
Înnorat
23°C / 11°C
Vânt 22km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 5%
Notat la 18:00
Sâmbătă, 20 septembrie
Parţial înnorat23°C / 12°C, Parţial înnorat
Duminică, 21 septembrie 2014
Posibil ploaie21°C / 11°C, Posibil ploaie
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie14°C / 7°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Cluj
Parţial înnorat
17°C
Parţial înnorat
24°C / 14°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 88%
Precipitaţii 30%
Notat la 18:30
Sâmbătă, 20 septembrie
Posibil ploaie23°C / 13°C, Posibil ploaie
Duminică, 21 septembrie 2014
Posibil ploaie20°C / 10°C, Posibil ploaie
Luni, 22 septembrie 2014
Parţial înnorat14°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 23 septembrie 2014
Constanţa
Senin
21°C
Senin
22°C / 17°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 54%
Precipitaţii 2%
Notat la 18:00
Sâmbătă, 20 septembrie
Posibil ploaie23°C / 18°C, Posibil ploaie
Duminică, 21 septembrie 2014
Posibil ploaie24°C / 17°C, Posibil ploaie
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie20°C / 12°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Craiova
Senin
22°C
Senin
23°C / 13°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 43%
Precipitaţii 40%
Notat la 18:30
Sâmbătă, 20 septembrie
Posibil ploaie25°C / 15°C, Posibil ploaie
Duminică, 21 septembrie 2014
Parţial înnorat25°C / 13°C, Parţial înnorat
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie18°C / 10°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Iaşi
Senin
22°C
Senin
25°C / 12°C
Vânt 15km/ora
Umiditate 31%
Precipitaţii 2%
Notat la 18:30
Sâmbătă, 20 septembrie
Parţial înnorat26°C / 14°C, Parţial înnorat
Duminică, 21 septembrie 2014
Furtună25°C / 10°C, Furtună
Luni, 22 septembrie 2014
Ploaie17°C / 8°C, Ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Ploieşti
Înnorat
23°C
Înnorat
23°C / 10°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 35%
Precipitaţii 2%
Notat la 18:00
Sâmbătă, 20 septembrie
Parţial înnorat24°C / 13°C, Parţial înnorat
Duminică, 21 septembrie 2014
Furtună25°C / 13°C, Furtună
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie15°C / 6°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
Timişoara
Parţial înnorat
22°C
Parţial înnorat
21°C / 15°C
Vânt 17km/ora
Umiditate 83%
Precipitaţii 75%
Notat la 18:00
Sâmbătă, 20 septembrie
Furtună21°C / 14°C, Furtună
Duminică, 21 septembrie 2014
Ploaie19°C / 10°C, Ploaie
Luni, 22 septembrie 2014
Posibil ploaie16°C / 8°C, Posibil ploaie
Marţi, 23 septembrie 2014
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 10 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Sâmbătă, 20 septembrie 2014, 19:00
EUR (€)
-0.0071 ↘
4.4027 RON
USD ($)
-0.0068 ↘
3.4182 RON
• • •
O întâlnire pariziană cu prestigiosul compozitor Vladimir Cosma
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor
Vladimir Cosma, în calitate de dirijor

Publicul francez va avea bucuria de a se întâlni, marţi 14 decembrie, la Palatul Béhague, cu celebrul compozitor de muzică de film, violonist, pianist şi dirijor Vladimir Cosma, unul dintre cei mai mari compozitori originari din România, un muzician de tip renascentist cel care l-a făcut pe Louis de Funès să danseze. Maestrul va intra într-un dialog incitant cu cunoscutul şi apreciatul ziarist de televiziune şi radio Vincent Perrot, căruia îi va dezvălui povestea vieţii sale, presărată cu istoria compoziţiilor sale şi cu anecdote din timpul filmărilor. Întâlnirea se datorează Institutului Cultural Român din Paris.

Vladimir Cosma, compozitor francez de origine română, este autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, ca "Marele blond cu un pantof negru", "La Boum", "Diva", câteva producţii "Asterix" sau "Aventurile Rabinului Iacob", unul din clasicele Louis de Funès. Compozitor al muzicii din mai bine de 300 de filme, şi al operei "Marius et Fanny", care a avut premiera mondială în 2007, Vladimir Cosma îşi va povesti viaţa şi va interpreta, pe scena Sălii Bizantine a Palatului Béhague, cele mai cunoscute melodii ale sale. Va fi acompaniat de Richard Sanderson (voce şi pian), Sarah Pagin (voce), David Galoustov (vioară) şi Philippe Catherine (chitară).

Maestrul acordând autografe

Vladimir Cosma s-a născut într-o familie de muzicieni evrei-români, originari din Craiova. Tatăl său, Theodor Cosma, a fost un renumit pianist şi dirijor, mama sa, de asemenea compozitoare, unchiul său Edgar Cosma a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti, iar bunica sa, cunoscută pianistă, a studiat cu Ferruccio Busoni. Vladimir Cosma trăieşte în Franţa din 1963, unde se stabileşte câştigându-şi existenţa ca violonist în orchestre simfonice, continuându-şi studiile cu Nadia Boulanger, la Şcoala Normală de Muzică din Paris. Pe vremea când trăia în România, Vladimir Cosma avea o mare admiraţie pentru Michel Legrand. Acesta îi ascultase pe benzi muzica şi i-a încredinţat orchestrarea pieselor transmise în direct la "Discorama". Era perioada în care Michel Legrand realiza coloana sonoră la "Domnişoarele din Rochefort". După un an îi oferă să compună muzica din "Alexandre le bienheureux" ("Alexandru cel fericit") de Yves Robert, cu Philippe Noiret şi Marlène Jobert, lansat în 1969. Este debutul unei cariere strălucitoare...

A compus muzică pentru filme ca "Dineu cu proşti", "Jucăria" şi "Jaguarul", create de Francis Veber, "Setea de aur" de Gerard Oury, "Ceasul, crucea şi maniera" de Ben Lewin, "Astérix la Bretoni", genericul seriei animate "Rahan", "C'est pas moi, c'est lui" şi "Sunt timid dar mă tratez", cu Pierre Richard, "Fiecare cu infernul său", de André Cayatte, "Dracula tatăl şi fiul" de Édouard Molinaro, "Jurnalul intim al unei nimfomane", de Jésus Franco... Este inspirat de muzica românească şi în special de naiul lui Gheorghe Zamfir. Realizează împreună cu acesta coloana sonoră la "Marele Blond..." pentru care este premiat la Festivalul de la Cannes. A fost răsplătit şi cu două "César" pentru cea mai bună muzică de film pentru peliculele "Diva" de Jean-Jacques Beineix în 1982 şi "Le Bal" al lui Ettore Scola în 1984. A compus şi genericele de deschidere şi închidere pentru TF1, difuzate între 1975 şi 1976, dar şi noile versiuni din 1976 şi 1984.

Melodia este ca subiectul unei cărţi

Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna în premiera mondială Marius şi Fanny

După 30 de ani de muzică de film, Cosma se dedică acum scrierii suitelor simfonice, bazate cel mai adesea pe celebrele melodii compuse pentru cinema. A lucrat timp de mai mulţi ani, compunând muzica pentru "Trilogia marseilleză" de Marcel Pagnol creaţie ce a fost prezentată la Opera din Marsilia în 2007.

"Când se vorbeşte despre «muzica contemporană» sau «muzica secolului al XX-lea», toată lumea se gândeşte sistematic la Şcoala de la Viena, uitând că secolul XX înseamnă şi Ravel, Debussy, Şostakovici, Bartok, Prokofiev... Şcoala de la Viena nu m-a interesat decât în măsura în care aducea ceva nou în limbajul muzical tradiţional, şi nu ca model de compoziţie de referinţă. Cântam piese de Bartok sau Hindemith, dar mă hrănisem mai mult cu muzica populară a ţării mele şi mai târziu, când am ajuns în Occident, cu jazz. Se va vedea în câteva secole ce va rămâne din experimentele seriale şi din aceşti compozitori. Cred că toată această decadenţă a muzicii romantice vieneze este un sfârşit, şi nu un început, aşa cum au vrut să ne facă să credem, mult timp, Boulez şi promotorii Noii Muzici. Sfârşitul marii epoci a romantismului german s-a petrecut odată cu sfârşitul Imperiului German. În ce mă priveşte, am fost mult mai atras de muzica franceză, spaniolă şi americană. Jazzul american m-a influenţat şi el în mare măsură: Coltrane, Ellington...", mărturisea Vladimir Cosma, vorbind despre preferinţele sale muzicale.

Afişul la opera Marius şi Fanny

Ceea ce apreciază Vladimir Cosma în muzică este melodia. "Pentru mine, melodia este ca subiectul unei cărţi. Nu există carte fără subiect, cum n-ar trebui să existe muzică fără melodie. Fără melodie, muzica unui film nu este decât improvizaţie. Sunt piese care nu au structură şi nici coloană vertebrală. Muzica bună de film nu trebuie să fie doar descriptivă, ci trebuie să aibă existenţa sa proprie. Trebuie să fie ca un comentariu poetic în raport cu imaginea. Există filme care se pot lipsi de muzică, la fel cum muzica de film se poate lipsi de imagini. Dar arta cinematografică este adevărată atunci când reuneşte toate artele şi bineînţeles muzica."

Pentru Vladimir Cosma muzica trebuie să incite la visare şi la bucuria de a trăi. "Cinematograful impune compozitorului limite şi constrângeri, printre care, cea mai importantă este minutajul. Filmele de comedie nu au nimic degradant, cele ale lui Funès sunt astăzi pelicule clasice, iubite de public. Astăzi râsul nu este luat în serios, dar când compui muzică pentru filmele lui Godard sau Resnais, aceasta de propulsează în rândul intelectualilor şi a filmelor subvenţionate drept filme de autor".

Vladimir Cosma

Vladimir Cosma a adus cu brio muzica folclorică în cinema, reluând teme româneşti, cu instrumente populare, aşa cum sunt naiul şi ţambalul, ca în "Marele Blond...", dar a compus, în ultimii ani şi muzică simfonică. "Atunci când trompetistul Bernard Soustrot mi-a comandat, în 1996, «Concertul pentru trompetă», eram pe punctul de a mă apleca asupra folclorului spaniol, gitan şi flamenco, pe care le cercetasem pentru muzica la filmele «Nisipurile mişcătoare» şi «Bucătărie şi dependinţe». Folclorul este bogat atât în plan ritmic, cât şi melodic". Întrebat de jurnalisul de la Universitatea din Metz dacă are de gând să compună şi alte piese simfonice, acesta a replicat: "Am scris acum câţiva ani «Oblique», un concert pentru violoncel şi orchestră, marcat de scriitura anilor 60 unde se regăsesc influenţele muzicii spaniole. Am scris «Court-Metrage», un cvintet pentru alămuri, creat la Narbonne, care reia tema filmului «Montparnasse Pondicherry». Am mai compus o «Suită simfonică pentru concert», adaptată după tema «La gloire de mon père» şi «Le château de ma mère şi un «Triptic» de influenţă românească, pe tema «Balului». Ţambalul dă originalitate acestei piese. Pentru versiunea de concert nu am încercat să recreez această culoare ci, mai curând, să retranscriu viaţa pe care o degajă acest instrument".

În acest an, Vladimir Cosma a ridicat sala în picioare la Théâtre du Chatelet, dirijând un concert avându-l ca solist pe reputatul naist Simion Stanciu, în suita simfonică "La Chèvre" (Capra), ce reia tema muzicală din filmul cu acelaşi titlu, al regizorului Francis Veber, cu Pierre Richard şi Gérard Depardieu.

Magdalena Popa BulucPublicat Marţi, 14 decembrie 2010
5407
 | 5
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Recomandate
Incident la Casa Albă
Publicat acum 10 ore şi 44 minute
Kievul și separatiștii bat din nou palma
Publicat acum 10 ore şi 54 minute
Ponta  a reușit să strice reputația țării
Publicat acum 22 ore şi 19 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Referendum în Scoţia
13 articole/ Actualizat Vineri, 19 septembrie 2014
alarm off
Criza din Ucraina
46 articole/ Actualizat Joi, 18 septembrie 2014
alarm off
Alegeri prezidenţiale
44 articole/ Actualizat Vineri, 19 septembrie 2014
Ioan Vieru

Ce este, până la urmă, economia unei ţări? Aceasta este o întrebare la care tot mai mulţi români ar trebui să răspundă, pentru a avea un cuvânt decisiv în configurarea politicii, politicilor, propriilor drepturi şi responsabilităţi.

Ioan VieruPublicat acum 22 ore