Anul trecut s-au închis 50 de ferme de lapte. Mai sunt în viaţă 130 de unităţi dar în scurt timp ar putea dispărea 60% dintre acestea. Este scenariul apocaliptic pe care îl anticipează Federaţia Agrostar după ce Uniunea Europeană a eliminat de la 1 aprilie cota de lapte pentru fermieri. Patronatul producătorilor – APRIL – merge şi mai departe susţinând că în cel puţin trei ani industria laptelui va deveni istorie!
Cauzele dezastrului trebuie căutate dincolo de eliminarea cotei de lapte. Cererea de pe piaţă a scăzut, costurile s-au mărit, iar invazia produselor din import creşte an de an. „S-au închis pentru că nu le mai merg afacerile. Costurile de producţie sunt din an în an mai mari, iar hipermarketurile au început să renunţe la producţia internă de lapte, pentru că mărcile proprii se produc în ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia. Din aceste ţări vine lapte mai ieftin, pentru că au rămas cu stocuri mari din cauza embargoului impus de Rusia”, a spus Dorin Cojocaru, şeful patronatului APRIL. La acestea se mai adaugă scăderea exporturilor de oi către ţările arabe dar şi piaţa neagră a laptelui pentru că există numeroase puncte de colectare nevăzute de Autoritatea Naţional Sanitar-Veterninară. Sunt tot mai frecventele cazurile când pe rafturi se găseşte brânză care n-a văzut niciodată laptele,
conform lui Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Şi pentru că nu erau de ajuns bătăile de cap pentru producători, a mai intervenit şi o întârziere a plăţii subvenţiei pentru animale, fapt care a dus la organizarea de mitinguri de protest, joi, în faţa Guvernului şi a altor instituţii din ţară.
Aceştia au invocat întârzierea plăţii subvenţiei, diminuarea subvenţiei pe cap de animal, lipsa unei strategii naţionale pentru producătorii mici şi medii de lapte după dispariţia cotei de lapte, birocratizare excesivă, eliminarea monopolului deţinut de medicii veterinari etc. Protestele fermierilor din România nu sunt singulare, fiindcă au protestat alţi zeci de proprietari ai unor ferme mici la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, faţă de ceea ce, consideră ei, o politică de falimentare. Fermierii au incendiat drapelele cu logourile marilor producători mondiali de lactate şi au stropit jandarmii şi sediul Parlamentului European cu mii de litri de lapte.
Tăvălugul acesta al eliminării cotei de lapte (care pe româneşte înseamnă că UE a decis ca fiecare fermier din ţările comunitare să producă şi să vândă cât lapte poate şi pofteşte) a fost anticipat şi s-au dat foarte multe avertismente, chiar de la înălţimea Comisiei Europene. Comisarul Phil Hogan, aflat la Bucureşti, a spus că după eliminarea cotelor de lapte, România se poate aştepta la o invazie de lactate din import. Tradus, înseamnă moartea producătorilor mici şi mijlocii din ţară.
”Laptele utilizat de producătorii străini este mai ieftin decât în România. În aceste condiții, nu va fi de mirare că și procesatorii români vor prefera laptele de import, ceea ce va duce la falimentarea a zeci de mii, poate chiar sute de mii de producători de lapte mici și mijlocii din România”, a avertizat comisarul european pentru agricultură.
De altfel, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) confirmă creştere importurilor de lapteşi smântână. În perioada ianuarie-iulie 2014, de exemplu, importurile au crescut cu 3% faţă de 2012, de la 70 de mii de tone, 72 de mii de tone. Ţara care ne livrează cele mai mari cantităţi de lapte este Ungaria (50.700 tone), urmată la mare distanţă de Cehia (6.800 de tone) şi Polonia (6.400 de tone). Asociaţia profesională HolsteinRo susţine că firmele din Polonia, de exemplu, au un mare avantaj în faţa celor români, pentru că procesatorii polonezi au primit un ajutor de 123 milioane de euro din cei 160 de milioane din partea UE.
Unul din marii procesatori de lapte din ţară, Danone, susţine că toată marfa pe care o colectează vine de la producători interni. ”Pe piața laptelui, practica este de negociere a contractelor primăvara și toamna. În această perioadă și Danone, la fel ca orice producător de lactate, e implicat în renegociere de contracte pentru lapte. Așa cum pe consumator îl interesează la raft raportul optim calitate preț, și pe noi ne interesează acest raport în recrutarea furnizorilor din portofoliul nostru, pentru a ne menține un preț competitiv la produsele oferite. E normal ca acest portofoliu de furnizori să fie dinamic, cu furnizori noi care intră în portofoliu și alții care ies, pe criterii precum cantitatea și calitatea de lapte livrate sau aspecte de logistică. Menționăm că în prezent Danone România folosește 100% lapte românesc și este de aproape 10 ani un susținător al dezvoltării fermelor locale, asigurând
suport și investiții care se ridică la un total de peste 20 milioane lei”, se arată într-un comunicat Danone.
Producătorii se plâng însă de tactica procesatorilor. „Marii procesatori deja anunță fermierii că nu le mai cumpără laptele sau reduc prețul astfel încât producătorul să nu își acopere cheltuielile. Aș da un singur exemplu. SC Ferma Poroschia din județul Teleorman, care are 140 de bovine, a fost anunțată de Danone că nu îi mai cumpără laptele. La nivelul țării sunt numeroase exemple. O să dăm laptele la porci”, a declarat președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Bovine, Ștefan Muscă.
Care sunt soluţiile pentru fermierii români? Una din ele se întrevede şi anume scăderea TVA-ului la lapte, aşa cum prevăd modificările la Codul Fiscal. „Ca o primă măsură pentru protejarea industriei autohtone a laptelui este urgenta reducere a TVA pe filieră, până la «țâța vacii». Nu se va face asta, fermierii vor rămâne cu laptele nevândut. Și asta în condițiile în care Noul Cod Fiscal nu prevede reducerea TVA la lapte și la produsele din lapte. Și asta se întâmplă pentru că autoritățile din Ministerul Agriculturii susţin că încă nu s-a realizat un consens între fermier și procesator. Cred că adevăratul consens trebuie realizat nu între cele două părți, ci doar la nivel politic, pentru că politica conduce țara, nu fermierii“, spune Dorin Cojocaru.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.