O judecătoare cere arestarea ambasadorului SUA și a lui Zgonea

Judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, trimisă în judecată de procurorii anticorupție, a anunțat pe blogul personal că a depus o plângere la DNA pe numele ambasadorului SUA Hans Klemm și al președintelui Camerei Deputaților Valeriu Zgonea „pentru comiterea infracțiunilor de cumpărare, respectiv trafic de influență, solicitând în același timp luarea în considerare a arestării preventive a acestora”.

Postarea judecătoarei, integral:

Am trimis o plangere penala la DNA pe data de 18 mai 2016 impotriva numitilor Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, Presedintele Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunilor de cumparare, respectiv trafic de influenta, solicitand in acelasi timp luarea in considerare a arestarii preventive a acestora.

Plangerea vine in urma faptului ca, intr-o conferinta comuna de presa tinuta pe data de 13 mai 2016, acestia au recunoscut public ca si-au folosit influenta pentru a promova si urgenta adoptarea unor legi, sustinute de SUA.

Data fiind pozitia ocupata de cei doi si influenta pe care o au, precum si gravitatea deosebita a faptelor comise de acestia, am solicitat DNA sa aiba in vedere oprtunitatea aplicarii dispozitiilor din Codul de procedura penala privind masura arestului preventiv.

Astfel, trebuie sa aveti in vedere influenta pe care cei de mai sus o au asupra institutiilor publice, inclusiv asupra DNA, influenta recunoscuta chiar de Procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Lasarea in libertate a celor doi ar putea crea in societate temerea ca justitia nu functioneaza tocmai intr-un caz in care este atacat si manipulat statul de drept prin una din functiile sale esentiale: legiferarea.

In acest sens exista o bogata practica judiciara a instantelor prin care, uniform si constant, s-a dispus luarea masurii arestului preventiv fata de inculpati cu motivarea generala si comuna ca “lasarea acestora in libertate ar crea in societate temerea ca justitia este nefunctionala”.

Fata de toate aspectele de mai sus, consideram ca se impune punerea in discutie a pericolului pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a celor doi“, am sustinut in plangere.

Sunt judecator de peste 20 de ani si stiu ca diplomatii beneficiaza de imunitate deplina, iar parlamentarii au imunitate speciala.

Prin cererea de fata am dorit sa dovedesc cat de usor se pot construi “compuneri” penale in sezonul denunturilor, dar si a arata cat de usor este sa vorbesti despre “egalitate in fata legii” cand te bucuri de imunitate deplina.

Oricare alta persoana ar fi fost in pozitia Ambasadorului American Hans Klemm, si recunostea public ca si-a folosit influenta asupra presedintelui Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea sa treaca anumite legi, era automat “saltat” de mascati, retinut si bagat la tubulatura, la “Beciul Domnesc”.

Pentru referinta, postez mai jos integral plangerea trimisa DNA.

CATRE
DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE

Subsemnata Florica Roman, dom. in Oradea, XXXXX, formulez prezenta:

PLANGERE PENALA

Impotriva numitilor:

Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, pentru comiterea infractiunii de cumparare de influenta, prevazuta de art. 292 Cod penal, si

Valeriu Zgonea, deputat si Presedinte al Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunii de trafic de influenta, prevazut de art. 291 Cod penal,

Solicitandu-va sa faceti cercetari si sa luati masurile legale ce va revin in competenta.

MOTIVE:

In data de 27 aprilie 2016, numitul Valeriu Zgonea, Presedintele Camerei Deputatilor, a fost exclus din Partidul Social Democrat si s-a incercat schimbarea sa din functie, lucru nereusit.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Valeriu+Zgonea+exclus+din+PSD

In data de 13 mai 2016, Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, s-a intalnit la sediul Parlamentului cu Valeriu Zgonea, inca Presedinte al Camerei Deputatilor.

La finalul intalnirii a fost organizata o conferinta de presa comuna, transmisa in direct de mai multe televiziuni cu acoperire nationala, in care cei doi au dat declaratii oficiale:
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Ambasasdorul+SUA+conferinta+de+presa+cu+Zgonea+Sunt+aici+pentru+

In acea conferinta de presa, numitul Valeriu Zgonea a declarat ca a primit “multumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanta 109 cu guvernarea corporativa, a institutiilor publice si companiilor publice, legile privind achizitiile publice care creaza deja un avantaj pentru toate societatile care sunt in Romania”, adica inclusiv pentru societatile americane.

Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la randul sau: “I-am multumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul in care a indeplinit in ultimele saptamani mai multe prioritati legislative importante pentru Romania si SUA – referitor la restituirea proprietatilor, la exproprieri, legea managementului intreprinderilor de stat, legi foarte importante”.

Observati ca Ambasadorul Hans Klemm NU a multumit Parlamentului in general, sau Camerei Deputatilor in particular, ci presedintelui Valeriu Zgonea personal, prin aceasta recunoscand public influenta personala pe care numitul Valeriu Zgonea, in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, a avut-o in adoptarea respectivelor acte normative, de mare interes, se pare, pentru Statele Unite.

Ambasadorul a mai declarat ca “sunt aici pentru ca domnul Zgonea este presedintele Camerei Deputatilor. Am inteles ca situatia nu s-a decis inca si sper ca se va decide cat mai repede”.

Regulamentul Camerei Deputatilor, prevede ca:
Art. 33, atributiile Presedintelui Camerei Deputatilor.
c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=introcd1-c

Art. 31, atributiile Biroului Permanent al Camerei Deputatilor:
g) hotaraste, in cazul initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca prima Camera sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala;
i) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere si aprobare;
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=introcd1-d

Din lecturarea textelor legale mai sus mentionate reiese ca Presedintele Camerei Deputatilor, nu doar conduce sedinta Camerei si sintetizeaza problemele puse in discutie dar, in calitate de sef al Biroului Permanent, are un rol important in intocmirea proiectului ordinei de zi si in a hotari care propuneri legislative vor fi retinute spre dezbatere in Camera.

In concluzie, Presedintele Camerei Deputatilor este o personalitate politica cu multa influenta in a fixa ce legi intra in dezbaterea Parlamentului, ce legi urmeaza a fi adoptate si cu privire la adoptarea acestora.

Profitand de aceasta calitate, numitul Valeriu Zgonea a promovat legile sustinute de ambasador si le-a trecut prin Camera Deputatilor, folosindu-se in acest scop de influenta pe care o are asupra deputatilor din pozitia de presedinte al Camerei.

Pe de alta parte, influenta Statelor Unite asupra politicilor publice din Romania este de notorietate, lucru recunoscut atat in Strategia Nationala de Aparare pentru perioada 2015-2020, cat si in pozitiile publice ale celor mai influenti politicieni, indiferent ca fac parte din legislativ sau executiv. Aceeasi influenta rezulta chiar si din pozitiile adoptate de DNA, care prin declaratiile Procurorului sef a multumit repetat pentru sprijinul acordat de Ambasada SUA in lupta anticoruptie.

Art. 291 – Traficul de influenta
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savârsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intârzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar când acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 292 – Cumpararea de influenta
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intârzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa denuntul prevazut in alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii *), iar daca acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Va solicit sa constatati ca atat Presedintele Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea cat si Ambasadorul SUA Hans Klemm au recunoscut public in direct ca si-au folosit influenta pentru adoptarea unor legi de catre Parlamentul Romaniei, legi dorite de Statele Unite.

Mai mult, prin prezenta sa in Parlament si conferinta de presa publica cu Valeriu Zgonea, Ambasadorul SUA a intarit pozitia acestuia impotriva partidului care l-a propus la Presedintia Camerei Deputatilor si care, la data intalnirii, dorea sa il schimbe din functie.

Fata de dispozitiile legale de mai sus si recunoasterile celor doi, solicit sa constatati ca faptele lui Valeriu Zgonea de a-si folosi influenta data de functia detinuta asupra membrilor Camerei Deputatilor, pentru a promova si urgenta adoptarea unor legi, sustinute de SUA, in schimbul unor foloase necuvenite constand in cresterea influentei sale publice si politice, cu scopul de a fi mentinut in functia de Presedinte al Camerei Deputatilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prevazut de art. 291 Cod penal.

Faptele lui Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, de a-si folosi prestigiul si influenta pe care o are in Romania, vizitandu-l pe numitul Valeriu Zgonea la sediul Camerei Deputatilor si participand la conferinta de presa comuna, prin acestea transmitand public ca il sustine in pozitia de Presedinte al Camerei Deputatilor, in contra partidului care l-a desemnat, in schimbul exercitarii influentei acestuia asupra deputatilor pentru ca a sustinut si urgentat votarea unor legi sustinute de ambasador, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de cumparare de influenta, prevazut de art. 292 Cod penal.

Mai mult, date fiind pozitiile publice ocupate de cei doi si gravitatea faptelor mai sus expuse, va solicit sa aveti in vedere disp. art. 202, alin. 4, lit e, Cod pr. penala si, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, sa procedati in consecinta.

Astfel, trebuie sa aveti in vedere influenta pe care cei de mai sus o au asupra institutiilor publice, inclusiv asupra DNA, influenta recunoscuta chiar de Procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Lasarea in libertate a celor doi ar putea crea in societate temerea ca justitia nu functioneaza tocmai intr-un caz in care este atacat si manipulat statul de drept prin una din functiile sale esentiale: legiferarea.

In acest sens exista o bogata practica judiciara a instantelor prin care, uniform si constant, s-a dispus luarea masurii arestului preventiv fata de inculpati cu motivarea generala si comuna ca “lasarea acestora in libertate ar crea in societate temerea ca justitia este nefunctionala”.

Fata de toate aspectele de mai sus, consideram ca se impune punerea in discutie a pericolului pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a celor doi.

Va solicitam, in concluzie, sa analizati cele de mai sus si sa actionati in consecinta.

Florica Roman

18 mai 2016″

Cine este judecătoarea

Judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost pusă sub urmarire penală de procurorii DNA, în 31 martie 2014, pentru fals în înscrisuri sub semnatură privată, într-un dosar în care sunt vizați alți trei judecători de la Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor.

Publicația Lumea Justiției relata în 2014 că DNA o acuză pe judecătoarea Florica Roman că ar fi obținut bani și alte foloase pentru a influența trei judecători să pronunțe o hotărâre favorabilă unui condamnat definitiv. De asemenea, procurorii susțin că Florica Roman i-ar fi indicat unei avocate ce demersuri să întreprindă pentru a putea promova o contestație în anulare în favoarea unui bărbat condamnat definitiv pentru tentativă de viol.

În iunie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţie a două judecătoare de la Curtea de Apel din Oradea și a doi magistrați de la Tribunalul Bihor. Decizia a fost luată ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a celor patru, relata și Digi 24 la acea vreme. Judecătorii vizați de hotărârea CSM erau Florica Roman, Denisa Daniela Vidican – ambele de la Curtea de Apel Oradea – și Raluca Beatrix Cuc și Ovidiu Daniel Galea, de la Tribunalul Bihor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioana Radu 8499 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.