O legătură între sclavie şi sistemul electoral din SUA

Ohio este un stat cheie în ecuaţia electorală din Statele Unite. Acest “swing state” este imprevizibil, pendulând de-a lungul timpului între republicani şi democraţi. Nu puţini sunt analiştii care consideră că acel candidat care va câştiga în Ohio are prima şansă să devină preşedinte.

În Ohio, alegătorii s-au aşezat deja la cozile de la secţiile de votare, anunţă presa americană.

Fiecare partid care participă la scrutin stabileşte o listă de electori înainte de alegeri. Pe 8 noiembrie se stabileşte practic lista câştigătoare din fiecare stat, iar electorii de pe această listă (republicană, democrată sau independentă) vor fi cei care vor vota, pe 19 decembrie, pentru alegerea preşedintelui. Voturile acestea se sigilează şi sunt trimise la Senatul SUA, unde vor fi deschise pe 6 ianuarie, atunci când va fi declarat învingătorul cursei prezidenţiale. După două săptămâni, preşedintele ales va depune jurământul.

Numărul de electori din fiecare stat se stabileşte în funcţie de populaţie, la fel ca în cazul numărului de congresmani din Camera Reprezentanţilor. Practic, numărul electorilor este egal cu numărul reprezentanţilor şi al senatorilor respectivului stat. Doar 6 state au mai mulţi electori decât disputatul Ohio (18 electori): California (55), Texas (38), New York (29), Florida (29), Illinois (20) şi Pennsylvania (20).

Acest sistem de alegere indirectă a preşedintelui, în care votul popular contează mai puţin decât votul indirect al electorilor, este deseori considerat nedemocratic. Recent, o serie de jurişti şi istorici americani au susţinut că acest sistem de vot se datorează instituţiei sclaviei de la finalul secolului XVIII, când a fost redactată Constituţia SUA.

Până acum au fost patru candidaţi care au câştigat votul popular, dar au pierdut preşedinţia, ultimul dintre ei fiind Al Gore, în 2000. Privirile constituţionaliştilor s-au îndreptat către James Madison, unul dintre părinţii legii fundamentale americane. El a fost cel care a insistat pentru votul indirect, printr-un număr de electori stabilit în funcţie de populaţia fiecărui stat. Or, Madison era stăpân de sclavi în Virginia, un stat a cărui populaţie era formată în proporţie de 40% din sclavi. Madison ştia că, în ciuda numărului mare de sclavi din statele sudice, Nordul este mai populat şi astfel se va putea impune. Soluţia propusă în interesul statelor sudice a fost echivalarea unui negru cu trei cincimi dintr-un alb cu drept de vot. În acest fel a ajuns Virginia să aibă 12 din totalul de 91 de electori. Nu este vorba despre drept de vot pentru sclavi. Practic, albii liberi îşi alegeau preşedintele profitând de numărul mare de sclavi negri pe care îi deţineau.

Sclavia a fost abolită în Statele Unite, însă Colegiul Electoral şi votul indirect au rămas. Şi asta face posibilă apariţia unor situaţii bizare, nedemocratice.

Unul dintre scenarii este cel al electorului “trădător”, o persoană care primeşte votul popular pe baza promisiunii de a vota un anumit candidat prezidenţial, însă se răzgândeşte şi votează cu oponentul lui. Un asemenea vot s-a întâmplat extrem de rar, însă el poate fi decisiv. Doi sau trei electori “trădători” ar fi putut schimba soarta alegerilor din 2000.

Un alt aspect mai puţin democratic, şi de data aceasta care poate fi observat la fiecare ciclu electoral, este faptul că acest sistem de vot face ca marile state americane (Texas, California, New York) să fie neglijate de candidaţi în favoarea unor swing state precum Florida sau Ohio.

În al treilea rând, acest sistem de vot poate duce la un blocaj, în caz de egalitate. În acest an avem 538 de electori şi există posibilitatea unui vot 269-269. La alegerile din 1968, America a fost la un pas de o asemenea situaţie. Prevederea constituţională în acest caz este că preşedintele va fi ales în ianuarie prin votul Camerei Reprezentanţilor, iar vicepreşedintele prin votul Senatului. La acest scrutin din Camera Reprezentanţilor se va vota pe delegaţii, fiecare stat având un singur vot – asta înseamnă că un stat care are un singur congresman în Camera Reprezentanţilor (precum Wyoming) sau doi (Hawaii) va avea un cuvânt la fel de greu de spus ca şi state foarte populate şi cu mulţi reprezentanţi, precum California sau Texas.

Camera Reprezentanţilor a ales preşedintele de două ori: în 1800 (pe Thomas Jefferson) şi în 1824 (pe John Quincy Adams). Senatul a ales un vicepreşedinte (Richard M. Johnson), în 1836.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.