România a abandonat ideea adoptării monedei unice europene în 2019 și în acest moment nimeni nu ştie când va fi posibil acest lucru. Într-o intervenţie la conferinţa Good Governance Summit, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că ţara noastră trebuie să adopte euro la un moment dat, iar problema e când, şi nu dacă, pentru că noi nu avem opţiunea opt-out (opţiunea de a te opune). „Din perspectivă juridică, adoptarea euro este ceva ce s-a realizat, pentru că, exceptând Anglia şi Danemarca, România nu are opţiunea de opt-out din uniunea economică şi monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, şi nu dacă, pentru că noi nu avem opţiunea opt-out”, a spus Mugur Isărescu. Conform acestuia, gestionarea procesului de adoptare a euro este lăsată la discreţia statelor, în ciuda angajamentului de jure de a adopta această monedă.
România îndeplineşte în acest moment criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie şi de convergenţă reală. Isărescu a susţinut că statele care au adoptat moneda euro în ultimii ani, precum Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia, sunt ţări mici, cu o situaţie geopolitică diferită de a României şi un nivel de convergenţă reală diferit. Ţările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce priveşte adoptarea euro, iar situaţia lor este diferită. Niciuna dintre aceste ţări nu a anunţat o dată pentru adoptarea euro, a mai declarat şeful BNR.
În ultima vreme, mai mulţi oficiali guvernamentali, în frunte cu premierul Sorin Grindeanu, şi reprezentanţi ai BNR au lăsat să se înţeleagă că obiectivul de adoptare a monedei unice nu a fost uitat asta în timp ce în Europa tot mai multe voci susţin că în zece ani eurova dispărea. „Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, şi veniturile românilor vor fi aproape de cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, a spus recent Grindeanu. Prim-ministrul a spus că Europa traversează o perioadă cu numeroase dezbateri privind viitorul construcţiei europene, acestea trebuind văzute, în opinia sa, drept o oportunitate şi nu un obstacol.
Un exemplu de discurs care anunţă dispariţia monedei unice l-a oferit Emmanuel Macron, candidat la alegerile prezidenţiale din Franţa. Acesta a spus că euro ar putea să dispară peste zece ani, dacă Parisul şi Berlinul nu vor reuşi să consolideze moneda unică. Conform acestuia, actualul sistem este unul care favorizează Germania. „Adevărul este că trebuie să recunoaştem cu toţii că euro este incomplet şi că nu poate supravieţui fără reforme majore”, a spus Macron, care până anul trecut a fost ministru al Economiei în guvernul preşedintelui socialist Francois Hollande, într-un discurs la Universitatea Humboldt din Berlin. „Euro nu a furnizat Europei o suveranitate internaţională deplină în raport cu dolarul. Nu a furnizat Europei o convergenţă naturală între diferitele state membre”, a adăugat Macron.
La finele anului trecut, s-a înfiinţat un Comitet interministerial pentru trecerea la moneda euro, prin hotărâre a Guvernului României. Acesta este coordonat de prim-ministru, în calitate de preşedinte, de ministrul Finanţelor Publice şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României – cu respectarea raporturilor de colaborare şi a independenţei băncii centrale -, în calitate de vicepreşedinţi, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern. „Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare şi structurale necesare creşterii flexibilităţii economiei româneşti”, se arată într-un comunicat al Executivului.
Pentru aderarea la moneda unică s-a vorbit iniţiat de 2019, fiind o dată avansată în 2015 de către viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. Numai că 2019 a căzut pentru că România că nu urmat un plan de acţiune pentru realizarea acestui deziderat iar o dată pentru atingerea acestui obiectiv nu a mai fost anunţată. Tratatul semnat în anii ’90 indică drept condiţii de aderare la moneda unică: stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea poziţiei fiscale, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb. Mai exact, cele cinci criterii presupun menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb. Din 2014, România a intrat în limitele acceptate de document însă nu este de ajuns. Acelaşi tratat vorbeşte şi despre durabilitatea convergenţei, concept puţin lăsat de izbelişte, dar readus în discuţie după problemele pe care UE le are cu Grecia, Spania, Portugalia, Italia sau Irlanda.
Ce trebuie să facă România de acum în colo? Nu se acceptă o îndeplinire accidentală, forţată sau temporară a criteriilor de convergenţă nominală ci se impune o durabilitate a lor. În plus, înainte de intrarea în zona euro, România trebuie să reducă decalajele dintre veniturile locuitorilor dar şi competitivitatea întreprinderilor. În două cuvinte, este nevoie de o continuare a reformelor care să ducă la creştere economică. Guvernatorul Isărescu a declarat că se impune continuarea procesului de privatizare sau restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor administrate la energie. România încă ţine în braţe companii cu pierderi uriaşe, în special din zona mineritului şi energiei dar şi din alte zone.
Dezvoltarea României şi rămânerea în urmă sunt principalele probleme care împiedică adoptarea mai devreme a monedei euro. La PIB-ul pe capul pe locuitor suntem pe penultimul loc din Europa. Adică nu suntem competitivi deloc. Ne lipseşte infrastructura iar distribuţia veniturilor este inegală în ţară. Bucureştiul, de exemplu, poate intra foarte bine în zona euro, pentru că firmele de aici generează aproape 50% din cifra de afaceri cumulată, în timp ce de la Galaţi în sus nu avem mai mult de 7-8%. Şi asta se reflectă în veniturile populaţiei. La infrastructură, suntem ultimii în Europa la kilometri construiţi. Asta înseamnă împovărarea bugetului companiilor şi lipsa de investiţii străine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.