Grecia se confruntă cu o lipsă acută de euro, iar ideea introducerii unei monede paralele utilizate pentru anumite tranzacții interne – păstrând euro pentru depozitele bancare existente și pentru operațiuni externe – a revenit în atenţie.
Deși există exemple istorice ale monedelor paralele, analiza ideii rămâne în fază incipient, scrie Business Insider. Rămâne neclar dacă și cum s-ar putea găsi mecanismele potrivite. Conform mai multor rapoarte recente mass-media, atât guvernul grec și BCE iau în considerare posibilitatea pentru Grecia de a fi emisă o monedă națională paralelă prin care să fie plătite cheltuielile guvernamentale, inclusiv salariile funcționarilor publici, pensiile, etc. Acest lucru ar putea întâmpla în următoarele săptămâni în condiţiile în care Grecia se confruntă cu o lipsă acută de euro. O nouă monedă națională ar ajuta la plata angajaților publici și a
pensionarilor, în timp ce moneda euro va fi necesară pentru a plăti creditorii.
Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că Grecia ar putea avea nevoie de o monedă paralelă pentru a-şi salva economia, fără să fie nevoită să iasă din zona euro, în cazul în care discuţiile cu creditorii eşuează, scrie Bloomberg. Scopul adoptării unei monede paralele, emise de banca centrală a Greciei sub forma unei „datorii“ care poate fi trecută de la o persoană la alta, este să permită guvernului să păstreze rezervele în euro pentru a plăti datoriile către creditorii externi. Numai în iunie, Atena trebuie să ramburseze 1,6 miliarde euro, în trei tranşe către FMI. „Moneda paralelă nu înseamnă bani care ar trebui luaţi în
râs. Aceasta are o valoare tangibilă, concretă din prima zi. Este doar o altă formă de a crea bani“, spune Alan Harvey, economist al Institutului pentru Analize Economice din SUA. Există şi analişti care consideră că adoptarea unei monede paralele nu
reprezintă o idee bună, deoarece ar agrava situaţia politică.
Funk Kierkegaard, economist la Institutul de Economie Internaţională Peterson, spune că oamenii nu ar avea încredere în noua monedă şi nu ar accepta-o, aşa cum s-a întâmplat cu euro.
Premierului grec Alexis Tsipras îi va fi prezentată astăzi o ofertă de nerefuzat, după cinci luni de dramă a negocierilor, menite să mențină țara doborâtă de datorii pe linia de plutire. Liderul stângii radicale este în faţa unui ultimatum dat creditorii săi UE, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, care au convenit asupra conturării unui acord privind ajutorul de salvare. Un rezultat concret, negocieat în urma discuţiilor de luni de la Berlin, ar debloca 7.2 miliarde de euro în împrumuturi de salvare, dar se cer schimbări economice dificile în schimb. Guvernul Greciei le-a trimis, luni noaptea, creditorilor internaţionali un plan complet de reforme, care le cere liderilor europeni să accepte „propunerile realiste” pentru ca acordul de finanţare să poată fi realizat. “Am prezentat un plan realist pentru ca Grecia să iasă din criză. Este un plan realist, a cărui acceptare de către instituţii, creditori şi partenerii europeni va marca sfârşitul scenariului dezacordurilor din Europa”, a declarat premierul Tsipras.
Miercuri dimineaţa, Banca Centrală Europeană, unul dintre cei trei creditori ai Atenei, a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 500 de milioane de euro, transmite site-ul ekathimerini.com.
Astfel, băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80,7 de miliarde de euro. Decizia instituţiei de la Frankfurt vine ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), ieşirile din depozite au depăşit săptămâna trecută un miliard de euro, iar de la începutul anului persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a
Greciei. Marţi, Daniele Nouy, preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM) din cadrul BCE, a declarat că
băncile elene sunt solvabile.
O eventuală decizie a Greciei de a ieşi din zona euro va avea efecte devastatoare pentru pieţele financiare, iar consecinţele vor fi chiar mai severe decât cele ale falimentului Lehman Brothers din 2008, potrivit lui Barry Eichengreen, economist în cadrul Universităţii din California. Efectele nu vor fi limitate doar la pieţele din Grecia, deoarece investitorii vor începe să facă speculaţii în privinţa următoarei ţări care ar putea părăsi zona euro. „Pe termen scurt, ieşirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la pătrat”, a avertizat Eichengreen.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.