Brand de ţară în Uniunea Europeană
O poveste românească de succes: magiunul de Topoloveni
 

O poveste românească de succes: magiunul de Topoloveni
Bibiana Stanciulov şi fiica ei, Diana. Foto: Tudor Vintiloiu

Cine spunea că nu avem un brand de ţară puternic? Îl avem şi e chiar unul recunoscut oficial de UE. Magiunul de Topoloveni, alături de alte 1.000 de denumiri de produse protejate în baza legislaţiei privind protecţia indicaţiilor geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale.

Atunci când denumirea unui produs este publicată în jurnalul oficial al UE ca marcă protejată înseamnă că acestui produs i-au fost recunoscute autenticitatea, tradiţia, istoria, aria geografică, reputaţia şi calităţile excepţionale. Aşadar, magiunul de prune produs la Topoloveni-Argeş este plasat în gama premium pe piaţa alimentelor conservate din Uniunea Europeană. Magiunul de Topoloveni este primul şi singurul produs alimentar românesc care a obţinut acestă certificare, până în prezent.

Reţeta după care se fabrică magiunul la Topoloveni, în judeţul Argeş, e atestată încă din 1914 şi are un singur ingredient, "prune proaspete româneşti". Cea care s-a gândit să-l transforme în marcă autentică românească este Bibiana Stanciulov, femeia care a reinventat magiunul de prune începând din anul 2001.

De la ziarist de radio la producător în industria alimentară

Bibiana, sociolog de profesie şi fost om de radio, s-a apucat de afaceri imediat după '89, când salariul de la stat nu-i mai ajungea să-şi crească copilul: "Am lucrat timp de trei ani ca reporter şi realizator de emisiuni la Radio România, dar cum la vremea aceea salariul de ziarist la stat era insuficient pentru a întreţine două persoane, pe fiica mea şi pe mine - eu sunt văduvă încă din 1986 -, m-am decis să fac altceva. Drept care am făcut şi eu ce făceau mulţi români, atunci la începutul anilor '90, mi-am deschis o societate cu răspundere limitată". A intrat mai întâi în comerţul cu conserve, livrând produse de acest fel în special Armatei, iar în urma unui contract păgubos încheiat la întâmplare, s-a ambiţionat să-şi construiască propria fabrică.

"Eram intermediar între fabricile de conserve şi Armată. Am câştigat odată o licitaţie pentru pateu şi atât de prost a fost încât îmi spusesem că mă las de afaceri. Din cauza unui bărbat, un director al unei fabrici care nu şi-a onorat contractul cu firma mea, am cumpărat fabrica asta şi am pierdut mulţi bani atunci", povesteşte Bibiana Stanciulov.
După o licitaţie precipitată, Stanciulov a cumpărat o secţie a unei fabrici de conserve dezafectate de la Topoloveni, Argeş. "A costat vreo 320 de milioane de lei vechi. Nici nu văzusem ceea ce cumpărase. M-am trezit că am dat banii, luaţi cu împrumut de la bancă, pe un morman de fiare vechi şi de betoane. Ce era să mai fac?! M-am apucat de treabă aşa cum m-am priceput. Mai întâi am căutat lista de beneficiari ai fostei fabrici, după care am început cu ajutorul fostei şefe de secţie Cecilia Gageanu să aducem înapoi oamenii care lucraseră acolo până când fabrica fusese închisă de stat şi care erau şomeri. Magiunul a mers, însă, cel mai bine la vânzare. Timp de aproape opt ani, produsul a fost exportat în proporţie de 90% în Austria şi Germania, în butoaie de 250 de kilograme. Austriecii îl revindeau la borcan, cu etichetă de-a lor şi un adaos de zahăr peste măsură. M-am ambiţionat atunci, pentru că îl cumpărau la preţ de materie primă de la noi şi-l vindeau de cinci ori mai scump la ei ca produs finit. Aşa că, acum, îl vindem numai la borcan, cu etichetă românească", spune Bibiana.
După multe cercetări ştiinţifice, Bibiana Stanciulov a reuşit să convingă pe toată lumea că magiunul de la Topoloveni n-are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune: "Este bun pentru oricine, de la copii de şase luni la bolnavii de diabet, pentru că nu are zahăr. Ăsta e şi secretul: combinaţia a patru soiuri de prune, cu cantitate de zaharuri diferită", explică proprietara făbricuţei de la Topoloveni. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi şi Larex au certificat magiunul de Topoloveni ca fiind cel mai sănătos şi natural produs de acest fel din România.
Pentru prezentările de la târguri şi expoziţii, Bibiana pregăteşte zeci de reţete de dulciuri. A făcut cozonac cu magiun, bomboane de ciocolată cu magiun, fondante cu magiun.

Certificat NATO şi furnizor de gemuri al Casei Regale

În 2008, Bibiana Stanciulov s-a zbătut să obţină un certificat NATO pentru magiunul de Topoloveni astfel încât acest produs să poată ajunge în baza de date a Armatei americane, care este centralizată la Berlin, şi să poată participa la orice licitaţie a Armatei SUA pentru a livra produse în ţările în care există baze NATO.

Stanciulov a obţinut certificatul NATO pentru magiunul său după un an de aşteptare prin oficiile Ministerului Apărării Naţionale, laboratoare de cercetări alimentare şi teste biologice. Aşadar, marmelada americanilor din bazele NATO poate fi oricând înlocuită cu sănătosul magiun de Topoloveni.

Bibiana Stanciulov a investit, în aproape zece ani, peste 550.000 de euro în retehnologizarea fabricii a cărei inaugurare oficială a avut loc în toamna anului 2009, şi are de gând să nu se oprească aici cu diversificarea gamei de produse Topoloveni.
"Deocamdată, Capitala rămâne cel mai mare consumator. Avem contracte de distribuţie cu mai multe supermarketuri şi magazine de tip Plafar. Comercianţii români s-au îndoit la început că nu conţine zahăr rafinat, nici conservanţi, dar testele au arătat că este natural", spune Bibiana Stanciulov. Fabrica lucra până anul trecut doar câte două luni pe an pentru producţia de magiun, de la mijlocul lui august până în octombrie. Din 2010, la Topoloveni producţia s-a diversificat, la celebrul magiun de prune adăugându-se şi dulceaţa de cireşe amare şi cea de vişine. Adeptă şi promotoare a alimentaţiei sănătoase, Bibiana Stanciulov a adăugat de curând pe lista produselor fabricate la Topoloveni şi zacusca de legume.

Aflăm de la doamna Stanciulov că, în fiecare an, se adună în jur de 1.500 de tone de prune, din care ies puţin peste 200 de tone de magiun. Pe poarta fabricii, un borcănel de 350 de grame pleacă cu 6,75 lei, preţul crescând la raft în funcţie de adaosul fiecărui comerciant.

Pentru promovare, Bibiana Stanciulov a folosit târgurile naţionale pentru produse tradiţionale, iar asocierea cu Casa Regală, al cărei furnizor de magiun şi dulceaţă a devenit fabrica din Argeş, a crescut în mod considerabil anvergura internaţională a produselor de la Topoloveni. "A fi ales furnizor al Casei Regale nu-i deloc o treabă simplă, pentru că trebuie strânsă o documentaţie, trebuie făcut un caiet de sarcini, şi aşa mai departe. Principesa Margareta şi Principele Radu Duda ne fac acum reclamă pe oriunde merg", explică proprietara afacerii de la Topoloveni.

"Şi comunitatea evreiască din România a cerut un certificat care să ateste că magiunul este un aliment reglementat de religia iudaică", enumeră Bibiana Stanciulov categoriile de clienţi fideli ai magiunului de prune. Pentru asta, Bibiana s-a luptat să obţină un certficat kosher pentru magiunul său, certificat solicitat de rabinul comunităţii româneşti de evrei, Shlomo Sorin Rosen.

Magiunul de Topoloveni, primul brand alimentar românesc recunoscut de UE

La sfârşitul lunii aprilie, chiar după sărbătorile pascale, Bibiana Stanciulov a primit o veste foarte bună, pentru care s-a luptat mai bine de doi ani. Magiunul produs în fabrica de la Topoloveni a devenit primul produs alimentar din România care primeşte Indicele Geografic Protejat (IGP) din partea Comisiei Europene. "Am depus actele în martie 2009, iar toată procedura durează doi ani, am fost singurii din România care am intrat în procesul de acreditare. IGP-ul va figura pe etichetele borcanelor pe care le vom exporta. Clienţii europeni recunosc acest indiciu, ştiu ce înseamnă şi au garanţia unui produs natural", spune cu modestie Bibiana Stanciulov. Fosta ziaristă de la Radio România nu uită să îl menţioneze şi să îi mulţumească comisarului european pe Agricultură, Dacian Cioloş, cel care i-a dat personal vestea prin intermediul unui e-mail că magiunul de Topoloveni a primit IGP-ul. "Acest om, pe care îl cunoşteam doar din activitatea sa publică reflectată de presă, a pus umărul la recunoaşterea pe plan european a magiunului produs la noi, chiar dacă domnia sa în mod oficial nu poate fi «avocatul» ţării din care provine, el fiind comisar pe agricultură al întregii Uniunii Europene. O spun fără niciun fel de reţinere, Dacian Cioloş este un profesionit ireproşabil în domeniul său. Iar cei care conduc destinele României ar face bine să ia aminte la activitatea acestui om care nu uită că e român şi încearcă atât cât e posibil să facă ceva pentru întreprinzătorii particulari din ţara sa", zice cu însufleţire proprietara fabricii de la Topoloveni.

Statul românesc, inamicul întreprinzătorului

Bibiana Stanciulov se aprinde de-a binelea atunci când vorbeşte despre cum sprijină sau bine zis despre cum nu sprijină statul român micul întreprinzător din domeniul alimentar, mai ales acum în vremuri de severă criză economică: "La noi criza se simte prin prisma creşterii dobânzilor la credite, dar ce să îi ceri statului, că oricum nu-i pasă! În privinţa veniturilor obţinute din vânzări, eu una nu pot spune că am fost afectaţi. Însă e cu adevărat deranjant şi descurajant să vezi că statul ăsta, domnule, nu mişcă nici măcar un deget - deşi are posibiliattea să o facă, să ajute IMM-urile care fac producţie. Eu, de pildă, am realizat că a obţine finanţare europeană e un film horror. În 2008, mie mi-au aprobat dosarul, apoi m-au anunţat că nu mai sunt bani în fondul de garantare al Programului Fermierul. Deci nu mai aveam 50%, contribuţia proprie, şi pierdeam şi banii europeni. M-am dus la BCR, mi-au aprobat planul şi mi-au dat 250.000 de euro. Am luat finanţarea europeană la 3,4 lei pe un euro, deşi între timp se făcuse 4,3 lei". Stanciulov mai e deranjată de un aspect: "Împrumutul de 550.000 de euro tot în afara ţării s-a dus: o firmă din Italia a fost selectată să modernizeze fabrica, iar dobânzile sunt plătite la un grup bancar austriac. Banii n-au circulat deloc în România", spune cu năduf Bibiana, care nu face un secret din faptul că e o patrioată convinsă.

Doamna Stanciulov nu se sfieşte să recunoască şi că mica şi prospera ei afacere de producţie a fost ţinta răzbunărilor stupide ale autorităţilor. De la ANSVA, DSP sau Protecţia Consumatorilor, la un moment dat toţi s-au repezit să amendeze sub diverse pretexte fabrica de la Topoloveni. Uneori chiar încălcând legea. "Imaginaţi-vă că în 2009 m-au amendat pentru o lege care încă nu intrase în vigoare şi care avea să fie aplicabilă de abia în 2010. OK, să zicem că înţeleg că tu, stat, nu vrei, nu vrei pur şi simplu să ajuţi bietul producător - şi nu pentru că nu te duce capul, ci pentru că îţi pasă doar de propriul buzunar şi de afacerile personale, dar măcar încearcă domnule să nu îmi rupi spinarea mie sau altora ca mine care încearcă aşa atât cât pot ei să producă ceva în ţara asta. Ceva bun şi sănătos", pledează Bibiana Stanciulov pentru un comportament corect al instituţiilor statului faţă de producătorii din industria alimentară.

Strategii de marketing şi export, elaborate într-un apartament modest din Titan!

Bibiana şi fiica sa de profesie avocat, Diana Stanciulov, cea care îi este mâna dreaptă în afacere, au făcut singure publicitate la magiunul lor. "Nu am nevoie să arunc banii pe agenţii de publicitate, eu sunt şi director de marketing şi şefă de vânzări, fac de toate, şi apoi, cea mai bună reclamă la ceea ce produci e calitatea produsului. Atât timp cât respecţi şi menţii standardul ridicat, nu mai ai nevoie de reclamă în plus. Clientul fidel te caută întotdeauna pe raft, pentru că ştie că produsul tău e mereu de calitate", explică doamna Stanciulov câteva dintre tainele marketingului său original, care s-a dovedit a fi de succes.

Pe parcursul întregului an 2009, magiunul produs la Topoloveni a fost mediatizat intens, creând impresia că dispune de un buget de publicitate uriaş. Eroare! Bibiana Stanciulov şi-a promovat produsele prin crearea de evenimente, iar strategia de comunicare a fost simplă. De câte ori au avut ocazia, Bibiana şi fiica sa nu au făcut altceva decât să descrie drumul pe care l-au parcurs două femei destoinice pentru a produce şi vinde cu succes un produs natural.

Cele două doamne Stanciulov s-au ocupat îndeaproape şi de colectarea certificărilor de calitate. Denumirea protejată naţional, titlul de furnizori ai Casei Regale, certificatul eliberat de Institutul Calităţii din Bruxelles precum şi avizul Larex - toate aceste ştampile stau imprimate pe eticheta fiecărui borcan de magiun pentru ca oamenii să le aibă permanent în faţa ochilor. Mai nou, după obţinerea IGP-ului, pe borcanele de magiun este imprimat şi logoul brandului de ţară al României: celebra frunză a Elenei Udrea. "Fireşte că ei (n.red. - Ministerului Dezvoltării şi Turismului) au ţinut să pună logoul pe borcanele noastre cu magiun! Păi cum altfel?! Magiunul de Topoloveni este deocamdată singurul brand european certificat oficial la nivelul UE", spune cu mândrie Bibiana Stanciulov.

"Am fost acuzaţi că nu facem magiun fără zahăr, aşa cum ne lăudam. Îmi pare bine că am făcut atunci analizele la Larex pentru că aşa au amuţit toţi contestatarii", comentează Bibiana Stanciulov, conştientă fiind că s-a orientat perfect concentrându-se pe o branduire în jurul calităţii şi al ingredientelor naturale. "Orice magiun şi dulceaţă din lume pot fi făcute fără zahăr. Totul e câte fructe eşti dispus să pui la fiert. Noi facem o tonă de magiun din 4-5 tone de prune, iar cei care folosesc zahăr fac dintr-o tonă de fructe tot o tonă de magiun", explică ea cum stau treburile.

Bibiana Stanciulov se află în pragul unei noi provocări. Acum, odată obţinut IGP-ul, fabrica de la Topoloveni se pregăteşte să facă exporturi. "Dacă reuşesc să export numărul minim de borcane de gem în fiecare din celelalte 26 de ţări ale UE, atunci mă declar mulţumită. Din acest punct de vedere, fireşte!", spune Bibiana încrezătoare în forţele sale şi ale micii sale echipe de 30 de persoane, cu tot cu muncitorii de la Topoloveni.

Cine aude planurile de export ale Bibianei Stanciulov se gândeşte că această companie pe care fosta ziaristă a ridicat-o din nimic are cel puţin un sediu de lux. Nimic mai fals! Firma Bibianei Stanciulov se află de ani de zile în acelaşi loc: într-un apartament modest cu două camere din Titan, la etajul patru al unui bloc vechi. "Da, aici am sediul şi nici nu am de gând să îl schimb! Pentru că încerc să demolez prejudecăţile astea stupide despre «firmele de apartament». Uite că şi o firmă de apartament poate face performanţă!", zâmbeşte cu un aer ştrengăresc Bibiana Stanciulov.

Accesări: 7915
Cristina Horvat
Publicat Joi, 14 iulie 2011

 
mail  print  Yahoo!  twitter  Facebook
Voteaza articolul
[DA]
[NU]
+10
14 Voturi

 

Alte articole scrise de Cristina Horvat:
 Alte articole din categorie:


 
Comentarii

jerry
20:41:59, 19 Aug 2013 14
Ai nevoie de un împrumut, dacă da E-mail: jerrysmithloans@gmail *editat* pentru mai multe infor *editat* cu privire la împrumuturi
ContraPro
0
 
Nedus cu magiunelul. sau zharelul
04:30:21, 15 Jul 2011 13
ca are asta combustibil sa-l fiarba 20 de ore. Doar e furnizor de produse petroliere pentru unitati militare :D
ContraPro
-1
 
Marin Marin
19:47:50, 14 Jul 2011 12
In zona Muntilor Apuseni,motii fac magiunul din soiul de prune numit ``prune candranesti``.Sa stiti ca un cazan de magiun se face cam in 24 de ore.Prunelor li se scoate samburele,sunt zdrobite si puse in cazan.Primul produs se cheama ``chisalita``,apoi se tine pe foc vreme de apox.20 de ore si se mesteca intr-una ca sa nu se prina.Cel putin asa se fac e magiunul in comuna Zimbru,din jud.Arad.
ContraPro
0
 
Mamaliga- brandul Romaniei
14:58:38, 14 Jul 2011 11
mamaligaaaaa romaneascaaaaaa !!! Yesssss !!! Calitati ? Explodeaza rar : 1848 , 1877 , 1907 , 1918 , 1989....Ieftina si sigura !
ContraPro
-5
 
anonim
13:29:15, 14 Jul 2011 10
dar de afacerile cu Trita Fanita si cu puterea din anii trecuti nu mai pomeniti ?
ContraPro
-4
 
1 2 3

2000
Sunt de acord cu termenii si conditiile Cotidianul.ro: Cotidianul.ro militeaza pentru exprimare civilizata si isi rezerva dreptul de a sterge/edita comentariile care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum si comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob. Comentatorii ce nu respecta conditile mai sus mentionate vor fi tratati ca atare.