Domnule Simonca,
Tocmai mă pregăteam să mă blazez definitiv, cînd v-am citit articolul acesta extrem de echilibrat şi, dintr-o dată, m-a apucat aşa un avînt tineresc să scriu. Noul Consiliu al Culturii şi Educaţie Capitaliste nu conteneşte să mă uimească. Căci iubirea de Băsescu e un zid ce nu se înspăimîntă de un aşa popor stupid. Dacă permiteţi parafraza. Presa la noi e cam ca societatea. Ori cu Băsescu ori cu USL-ul, respectiv cu cine plăteşte mai bine sau cu cine oferă mai multe oportunităţi de parvenire. Dar aceasta mi se pare o chestiune secundară.
Principala problemă o constituie aceşti inepuizabili lăudaci ai marinarului care ne-a scufundat definitiv corabia. Cavaleri ai dreptăţii, înfăşuraţi pînă la moarte în stindardul democraţiei, varianta carpato-danubiano-pontică, prigonitori ai comunismului, singurii deţinători ai valorilor culturale, singurii intelectuali adevăraţi, singurii formatori de opinie etc., etc. Nu m-am priceput niciodată să ridic osanale. Aş avea multe încă de învăţat de la domniile lor. Căci au urmat o şcoală mai bună de „era să aveţi o scamă pe rever”. E adevărat, Gîdea de la Antena 3 întreţine raporturi nefireşti cu limba română, e adevărat, se vede de la o poştă partizanatul lor politic, e adevărat, m-am simţit insultată direct cînd au ignorat o zi întreagă manifestaţiile împotriva proiectului Roşia Montană, pentru ca apoi să-i înfiereze pe protestatari.
Aici, spre adînca (presupun) neplăcere a domnului Gabriel Liiceanu, politica Antenei 3 se întâlneşte cu propria sa viziune despre demonstranţii de la Universitate şi din multe alte locuri din România. E adevărat, ministrul culturii e un ins fără nici o treabă cu domeniul, un penibil numit politic, aşa cum sunt numiţi exclusiv politic toţi cei care ar trebui să pună pe roate sănătaea, educaţia, cultura, economia etc. E adevărat, USL-ul e doar o adunătură fără proiect de ţară, un grup care a zis: „sculaţi-vă voi ca să ne aşezăm noi!”. E adevărat, oamenii care i-au votat în disperare de cauză, sperînd în înlăturarea lui Băsescu au luat o mare ţeapă. Aici corabia numită România s-a rupt în două, mai ceva ca Titanicul. Adică, ultima speranţă a căzut direct pe fundul mării şi s-a înecat.
Dar ce ne facem cu lăudacii? Ce ne facem? Au depăşit şi ultima limită a penibilului. Văzând, probabil, că în nebunia generalizată a societăţii în care avem neşansa să trăim, idolul lor monocititor (adică cititor al unei singure cărţi: „Levantul” lui „Cărtărăscu”) pierde teren, în sensul că nu va mai fi Tătuc la Cotroceni, că jucăria lor se şubrezeşte de la lună la lună, n-au mai găsit altceva mai bun de făcut decît să se perieze, să se premieze şi să-şi aducă osanale între ei, ca să nu piardă exerciţiul. Astfel, ajungem să citim panegirice de tipul celui din „Contributors”, semnat Gabriel Liiceanu. Prevăd, într-un viitor nu prea îndepărtat, apariţia autopanegiricelor. Pentru că cercul se tot îngustează. Dar, pînă una alta, ca să închei, le dau o idee infailibililor intelectuali de la GDS: să-l ia pe Băsescu, după ce n-o mai fi preşedinte, şi împreună cu el să se exileze într-un loc frumos, tihnit, unde nimeni să nu-i contrazică, departe de România, şi să construiască acolo acea societate pe care ne-au tot servit-o ca model timp de 24 de ani şi pe care noi, netrebnicii, n-am vrut să o acceptăm. Ar avea prilejul să se bucure non-stop de prezenţa profundului gânditor şi intelectual de mare clasă Traian Băsescu, să-i înlăture de pe revere chiar şi conceptul de scamă. Ar avea prilejul să-i înalţe acolo ode, să-i scrie o epopee care să înfrunte veacurile, să dea culturii universale un nou model de erou civilizator. E singura lor şansă să-şi vadă visul împlinit. Şi să-i ia cu ei şi pe cavalerii Pora şi Tăpălaga. Ca să le redea în Băselandia demnitatea şifonată.
Luiza Barcan
(Postare pe net la articolul „Fără isterii şi jigniri” de Ovidiu Şimonca publicat în „Observatorul Cultural”)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.