O viaţă dăruită istoriei adevărate a românilor

 Un ilustru  cavaler al istoriei nationale, academicianul Gheorghe Buzatu s-a ridicat  la Dumnezeu,  intru slavirea neamului sau.

       Luni, 20 mai 2013, la amiaza, marele dascal de identitate nationala si permanentul competitor in lupta pentru adevarurile incomode ale natiei sale a cazut la datorie, in atelierul  de cercetare de la de la Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana – Iasi al Academiei Romane, alaturi de colaboratori si inconjurat de cartile si manuscrisele sale.  Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani.

     In noaptea ce a precedat plecarea dintre noi a blandului om, la ora 00,57 mi-a trimis un ultim E-mail din lunga serie a corespondentei cu care m-a onorat in jumatatea de an de cand ne-am cunoscut personal. Peste sase ore si trei minute, punctual cum a fost intreaga viata, a intrat in biroul de lucru, sa-si continue temerara opera de cercetare si reabilitare a a adevarurilor istorice ascunse, falsificate, confiscate ori negociate la masa invingatorilor vremelnici,  in batalii inca nedecisive ale marelui razboi pentru istoria adevarata a romanilor.

      Inainte de toate, istoricul Gheorghe Buzartu a fost un spirit temerar care, in conditiile dificile ale perioadei regimului trecut si-a asumat riscurile investigarii subiectelor  “tabu”, care atrageau automat punerea cercetatorilor la index.

      Cercetarile sale in arhivele occidentale, preponderent din S.U.A.,  au relevat fapte de reala demnitate nationala, de care cei care au scris istoria celui de al doilea razboi mondial nu au tinut seama.

     Dupa 1990,  profesorul Gheorghe Buzatu  a fost deschizator al adevarurilor secrete ascunse in arhivele de la Moscova. Si de aceasta data, interesul sau a fost tot pentru subiecte pe care nici-o parte oficiala nu le-ar dori transate, astfel ca trecutul sa nu ne mai rezerve surprize in viitor.

      Finalitatea intreprinderii temerare a  cercetarii istoriei secrete ascunse prin arhivele straine  a fost, poate in mod oarecum paradoxal, redescoperirea   faptelor din arhivele nationale care privesc personalitatile puternic contestate  ale perioadei interbelice si a celei postbelice, pana la instaurarea regimului politic impus de ocupatia lui Stalin, cu acceptul marilor puteri aliate occidentale.

      Regimuri politice aflate in ireconciliabila opozitie-cel comunist , anterior anului 1990 si cel, sau cele, de  dupa- au avut aceiasi pozitionare fata de Corneliu Zelea  Codreanu, liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România  si fata de maresalul Ion Antonescu, conducatorul statului roman din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 . Atat in primul caz, cat si in al doilea,  interese de factura externa au dictat care sa  fie atitudinea oficiala a  statului roman fata de cele doua incontestabile figuri istorice.

    Academicianul Gheorghe Buzatu a cautat raspunsul paradoxului in faptele istorice si a pus in circuitul informarii publice zeci de volume de documente, pana la acel moment inchise in cutiile prafuite ale Arhivelor Nationale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice…

     Explozia informationala bruta, fara comentarii, lasa cititorilor libertatea proriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras “mania proletara” a noilor cominternisti.  Chiar in saptamana dinaintea plecarii “blandului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a lansat intr-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pangaridu-ne, astfel, unul dintre  simbolurile sublimului nationalism .

       Omul care s-a inaltat la gloria cereasca, dupa destule poveri ale nerecunostintei in viata pamanteana,  s-a nascut la data de 6 iunie 1939. Dupa absolvirea studiilor de 10 clase ale scolii elementare, medii si la Liceul Regele Ferdinand din orasul Ramnicu Sarat (1946-1956), a urmat cursurile Facultatii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi (1956-1961). Dupa absolvirea facultatii, a lucrat ca cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iasi a Academiei Romane (1961-1992), apoi, ca cercetator stiintific principal I al „Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana al Filialei din Iasi a Academiei Romane” (1992-1997), profesor de „Istorie Contemporana si Relatii Internationale” la Universitatea din Craiova (incepand din anul 1997), iar actualmente profesor consultant la Universitatea „Ovidius” din Constanta.
 In paralel, a indeplinit si functiile de secretar stiintific al Institutului „A. D. Xenopol” dinIasi (1975-1990), precum si pe cea de director al Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana al FilialeiIasi a Academiei Romane (din 1992).

     In legislatura 2000- 2004 a fost senator al Romaniei.

      Odata cu trecerea in nefiinta a a profesorului Gheorgeh Buzatu, istoriografia  nationala pierde unul dintre marii aparatori ai identitatii nationale, un combatant cu armele stiintei pe fronturile noului razboi informational, ale carui resorturi secrete  le-a descifrat si adus in lumina, cu pretul unei vieti puse pe altarul neamului romanesc.

        Vesnica pomenire, domnului profesor de identitate nationala !

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Aurel I. Rogojan 247 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.