×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Braşov
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Cluj
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Constanţa
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Craiova
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Iaşi
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Ploieşti
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
Timişoara
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Vineri, 19 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Sâmbătă, 20 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Duminică, 21 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Luni, 22 decembrie 2014
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 7 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 19 decembrie 2014, 11:21
EUR (€)
-0.0033 ↘
4.4705 RON
USD ($)
+0.0326 ↗
3.6250 RON
• • •
"Ca merii, ca perii, în mijlocul verii"
Obiceiuri de Anul Nou
Un An Nou, fericit!
Un An Nou, fericit!

Relativ recent ca dată, Anul Nou continuă o seamă dintre ritualurile Crăciunului. Dacă, pe 28 decembrie, în unele zone ale ţării există obiceiul "Îngropării Crăciunului", noaptea de 31 decembrie simbolizează "Îngroparea Anului Vechi", denumire înlocuită în perioada modernă cu cea de Revelion, preluată de la francezi. La sat, ea are o aură magică, înglobând diversele ritualuri de înnoire a timpului, în care mituri agrare se împletesc cu elemente sociale, dominate de ironie şi, nu o dată, de licenţiozitate.

Apropierea dintre Crăciun şi Anul Nou este vizibilă şi în credinţa că în această noapte se deschid cerurile, iar cel care priveghează şi le vede îşi poate pune o dorinţă ce îi va fi îndeplinită. Sărbătoarea este marcată de colinde, de urarea cu pluguşorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca şi de jocurile cu măşti de animale sau personaje legendare. Obiceiurile întruchipează trecerea de la haosul morţii timpului la bucuria şi speranţa reintrării în echilibrul timpului nou. Sunt elemente întâlnite în mai toate dansurile cu măşti, mai ales în cel cu ursul care, de-a lungul urării, moare şi învie ritualic, sub comanda ursarilor.

"Asemenea ceremonii sunt încă populare în Balcani, în România mai ales, în timpul celor 12 zile din Ajunul Crăciunului, până la Bobotează. La origine, acestea erau ceremonii în legătură cu întoarcerea periodică a morţilor şi comportau tot felul de măşti animale - cal, capră, urs (...)", scria Mircea Eliade.

Urări cu mascaţi

Singur sau inclus într-un mai amplu ceremonial, "Jocul Ursului" este practicat în multe zone, dar mai ales în Bucovina. Masca, realizată chiar din blana animalului, este decorată cu funii din paie de ovăz, în alte părţi cu panglici, sau înlocuită cu un cojoc cu blana pe dinafară, iar capul este confecţionat din piele de viţel sau de miel întinsă pe un suport metalic. Legătura ritualului cu miturile agrare era mai vizibilă în trecut, când ursul era o reprezentare din paie care la sfârşit era aruncată în foc, simbol al morţii şi reînvierii naturii, lumii. Urşii de Anul Nou alungă demonii din case şi ogrăzi şi urează un an fericit.

Alături de urs, capra sau brezaia (cum este numită în Muntenia), simbol al fertilităţii telurice, cu care se umblă până la Bobotează, al cărei joc are şi o melodie specială, "ca la capra", şi este însoţit de strigături umoristice, calul din jocul căiuţilor, animal cu funcţie apotropaică, ferind comunitatea de spiritele rele, jucat de flăcăi buni dansatori, în veşminte albe sau colorate decorate cu ştergare sau panglinci, cerbul, întruchipare în mitologia populară a purităţii şi dreptăţii, a cărui apariţie, însoţită de muzicanţi şi dansatori fără mască, impresionaeză prin frumuseţea costumelor şi prin măreţia "animalului" împodobit cu diverse materiale strălucitoare, completează alaiul animalier.

Capra este de multe ori un adevărat spectacol de teatru popular

Obiceiul întâlnit în toate zonele ţării este însă "Pluguşorul", alt ritual agrar. Colind cu elemente teatrale, presupunea, în trecut, prezenţa plugului împodobit cu panglici sau hârtie colorată. Un adevărat poem, pe tema muncilor anului, era recitat la fiecare casă, din Ajunul Anului Nou uneori până dimineaţa, iniţial de bărbaţi, apoi de tineri şi copii. Recitarea era însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului şi de plesnituri din bici. Existau şi formule complexe, cu instrumente muzicale, fluier, cimpoi, cobză, vioară, dar şi puşcoace, al căror zgomot era menit să alunge spiritele rele. Colindătorii primeau colaci, fructe, bani, cârnaţi. El era continuat în dimineaţa Anului Nou de copiii cu semănatul, care aruncau prin case şi peste oameni cu boabe de grâu, de porumb, urându-le bunăstare, şi de cei cu Sorcova, care, înarmaţi iniţial cu mlădiţe verzi şi mai târziu cu celebrul băţ decorat cu flori de hârtie în cât mai multe culori, rosteau tradiţionala urare, pe care, probabil toţi am recitat-o măcar o dată: "Să trăiţi/ Să înfloriţi/ ca merii,/ ca perii,/ În mijlocul verii!".

Ţa, ţa, ţa, căpriţa, ţa

Obiceiurile erau respectate şi în interiorul locuinţei, cele mai multe cu scop divinatoriu, fie pentru prognozarea vremii şi a recoltelor, fie pentru aflarea sorocului căsătoriei sau a norocului din anul următor. Ghicitul vremii în frunzele unei cepe împărţite în 12 părţi egale, aşezate una lângă alta ca lunile anului şi presărate cu sare, pentru a-i scoate la suprafaţă o cantitate de apă, descoperirea soartei culturilor cu ajutorul cenuşii lăsate de cărbuni de dimensiune egală şi aceeaşi esenţă, câte unul pentru fiecare tip de cultură, aflarea duratei vieţii şi a norocului cu ajutorul lingurilor atârnate în cui, care nu trebuiau să cadă peste noapte, erau însoţite şi de o serie de superstiţii care s-au păstrat până în zilele noastre, având rolul de a asigura prosperitatea şi norocul.

Casa trebuia să fie curată până în cele mai ascunse unghere, pentru a primi cum se cuvine noul an. În prima zi a anului, nicio femeie nu era lăsată să intre în casă dacă înaintea ei nu trecuse pragul un bărbat. Iar pentru noroc, femeia era de dorit să fie brunetă, blondele şi roşcatele aducând ghinion. Nu se aruncă nici măcar gunoiul în această zi, pentru a nu-ţi risipi norocul...

Mâncarea pregătită pentru această seară este însoţită şi ea de tradiţii. Este interzisă carnea oricărei păsări, în afară de curcan, deoarece scurmatul pământului şi aruncatul lui în urmă în căutarea hranei influenţează prosperitatea casei în anul ce abia începe.

Sfântul Vasile cel Mare

Buhaiul este nelipsit din alaiul Pluguşorului

Aflată la jumătatea perioadei dintre Crăciun şi Bobotează, sărbătoarea Anului Nou are semnificaţii multiple, în funcţie de zona geografică, de apartenenţa la o biserică sau alta, de ritualuri rurale sau obiceiuri orăşeneşti.

În Biserica Catolică şi în cea Evanghelică, ziua de 1 ianuarie îi este dedicată Fecioarei şi circumciziei Pruncului Iisus.

Biserica Ortodoxă îl cinsteşte în această zi pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii din secolul al IV-lea, mare teolog, considerat şi părintele monahismului oriental. Ales episcop al Cezareii, a devenit şi mitropolit al Cappadociei şi exarh al Pontului, influenţa sa întinzându-se din Balcani şi de la Marea Egee până la Eufrat. În noaptea dintre ani, în mănăstirile din România, slujba durează toată noaptea, iar în ziua de Sfântul Vasile în toate bisericile se citesc Moliftele pentru dezlegarea de lucrările diavoleşti şi rugăciuni de binecuvântare a anului care începe. Există credinţa potrivit căreia participarea credincioşilor la această slujbă îi fereşte de necazuri şi de păcate pentru tot anul care abia începe.

"Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuţeşti gurile ereticilor; iar noi credincioşii, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!"

În Biserica Greco-Catolică există "Ordinul Sfântului Vasile cel Mare" sau al Bazilienilor. Înfiinţat în secolulal IV-lea, de către Sfântul Vasile cel Mare şi de Sfânta Macrina, el a numărat în România o seamă de personalităţi marcante, ca episcopul Inocenţiu Micu-Klein (1692-1768) sau istoricul şi filologul Samuil Micu (1745-1806).

De notat faptul că, în Biserica Ortodoxă, aproape toţi monahii şi monahiile urmează regula Sfântului Vasile cel Mare.

De la tarafuri la Saint-Saëns

Petrecere de Revelion în Piaţa Revoluţiei

Poposit de la sat în oraşul contemporan, Revelionul şi-a pierdut în mare parte caracterul mitic. Urăturile s-au contaminat, dar superstiţiile au rămas, îmbrăcate uneori în haine noi, cum ar fi obligatoria cupă de şampanie la miezul nopţii, a cărei efervescenţă pare a fi semn de prosperitate. Masa de Revelion trebuie să conţină toate roadele pământului. Cărnii i se adaugă peştele, brânzeturile, legumele, fructele, cel mai adesea exotice.

Câteva feluri au intrat în menul tradiţional. Nelipsita salată à la boeuf are meritul de a combina mai multe ingrediente. Festiv şi învestit cu puterea belşugului, porcul nu poate lipsi. Şi fiind început de an, locul de onoare revine purcelului de lapte la cuptor, ţinând în bot simbolicul măr, semn al tinereţii şi, pentru cei care îşi mai amintesc, şi simbol al păcatului şi purităţii în egală măsură.

El poate fi înlocuit de curcanul umplut, iar pentru mesele sofisticate, franţuzeasca raţă cu portocale serveşte de fel principal.

Ghicitul rural se perpetuează în plăcinta cu răvaşe, devenite purtătoare de glume şi voie bună, iar ospăţul unei nopţi întregi în care se succed nu numai mâncărurile, ci şi feluritele băuturi se termină cu vestita ciorbă de potroace, a cărei acreală îi ajută pe meseni să întâmpine cum se cuvine sărbătoarea Sfântului Vasile. În vechile oraşe, veselia era în toi toată ziua, iar lăutarii aveau parte de un câştig substanţial. Erau mulţi târgoveţi şi negustori cu acest nume, care aşteptau la casele lor să fie felicitaţi de tarafurile mahalalei, semn de consideraţie socială. Puşcoacele şi harapnicele au fost înlocuite de festivele artificii şi de gălăgioasele petarde.

Şi cum noaptea dintre ani este specială, eleganţa vestimentară joacă un rol important. Rochiile de seară, coafurile speciale transformă orice femeie în frumuseţea şi splendoarea pe care şi le doreşte toată viaţa.

Din ce în ce mai mult, obiceiul petrecerii Revelionului în stradă se răspândeşte şi la noi. În pieţele oraşelor, concertele îşi amestecă sonorităţile cu pocnetul dopurilor de la sticlele de şampanie, într-o generală înfrăţire de o noapte. La Bucureşti, Piaţa Constituţiei şi Piaţa Revoluţiei aşteaptă publicul cu două megaconcerte. În Piaţa Constituţiei vor fi în noaptea trecerii dintre ani trupele "X Factor", "Iris", "Proconsul", "Bere Gratis", "Vunk", "Voltaj" "Direcţia 5", "Smiley" & "CeReBeL", "Zdob & Zdub", în timp ce în Piaţa Revoluţiei Dj-ii ProFM George Vintilă şi Marius Onuc vor prezenta formaţiile "CeReBeL", "LaLa Band", "Smiley", "Voltaj", dar şi pe Loredana. Nu lipsesc nici cei mai talentaţi cântăreţi de la "Vocea României": Max Dragomir, Oana Brutaru, Maximilian Muntean, Sebastian Muntean, Dragoş Chircu sau Cătălin Dobre, în frunte cu cel care a câştigat marele premiu, Ştefan Stan.

Opereta Liliacul deschide Maratonul Revelionului Operei din Bucureşti

O seară mai specială oferă „Maratonul Revelionului la Opera Naţională Bucureşti" (devenit, în noiembrie 2010, marcă înregistrată), care începe cu opereta "Liliacul" şi continuă cu masă festivă, tombolă, foc de artificii.

În anul 2005, Opera Naţională din Bucureşti a oferit pentru prima oară publicului şansa de a petrece momentul unic al nopţii dintre ani în sala şi în foaierul teatrului liric. Spectacolul propus în acest an este celebra operetă compusă de Johann Strauss - fiul, "Liliacul", o producţie a celebrului teatru liric londonez Royal Opera House. Din distribuţie vor face parte artiştii: Marian Pop (artist invitat), Crina Zancu, Petre Burca (artist invitat), Antonela Bârnat, Lucian Corchiş, Daniel Filipescu, Vasile Chişiu, Veronica Anuşca (debut), Valentina Tudose (debut). Baritonul Marian Pop, solist de talie internaţională, care va interpreta rolul lui Eisenstein, a fost aplaudat pe scene din străinătate precum: "Florida Grand Opera", "Michigan Opera Theatre", Opera din Philadelphia, Teatrul din Basel, "Staatsoper Stuttgart", "Staatsoper Wien"...

Tânara soprană Veronica Anuşca va debuta în rolul Adelei. Posibilitatea de a da viaţă acestui rol i-a fost acordată în urma câştigării premiului I la concursul "Maeştrii artei lirice" - ediţia a III-a, organizat de Opera Naţională. Rolul lui Frosch va fi interpretat de Pavel Bartoş, actor al Teatrului Odeon. În momentele de balet vor dansa Cristina Dijmaru, Bogdan Cănilă, Monica Petrica. Soliştii vocali, balerinii, orchestra şi corul ONB - coordonat de maestrul Stelian Olariu - vor evolua sub bagheta dirijorului Vlad Conta. Pe lângă artiştii mentionaţi, la fel ca în fiecare an, o serie de invitaţi-surpriză vor participa la "Balul prinţului Orlofsky" din actul al II-lea.

Scăldată în lumina credinţei, pătrunsă de duhul veseliei laice colorate cu străbune obiceiuri şi superstiţii, petrecută în familie, în restaurante sau pieţe publice, cu spectacole populare sau rafinate, noaptea de Revelion înseamnă, de fapt, pentru toată lumea acelaşi lucru: Speranţa. În mai bine, în noroc, sub semnul sănătăţii, dragostei şi fericirii.

Victoria AnghelescuPublicat Sâmbătă, 31 decembrie 2011
9056
 | 13
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
an nou bun
+2
La mulți ani, Cotidianul *editat* ! La mulți ani cititorilor și comentatorilor!
Publicat Sâmbătă, 31 decembrie 2011
+Răspunde
livia
+3
La Multi Ani 2012 ! pentru intreaga redactie de la Cotidianul,sa fiti sanatosi ,bogati,iubiti de Dumnezeu.
Publicat Sâmbătă, 31 decembrie 2011
+Răspunde
SA SCAPAM DE MAFIA PDL .
+4
LA TOTI CEI DE BUNA CREDINTA MULTA SANATATE SI SA SCAPAM DE MOLIMA PORTOCALIE SI MAFIA CARE A DISTRUS ROMANIA . LA TOTI OAMENI DE BINE SARBATORI FERICITE SI LA MULTI ANI SA SCAPAM DE GOLANI .SI DE TRADATORII ROMANILOR .!!!
Publicat Sâmbătă, 31 decembrie 2011
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Alegeri în PNL
9 articole/ Actualizat acum 5 ore şi 16 minute
alarm off
Medic în România
5 articole/ Actualizat acum 4 ore şi 51 minute
alarm off
Elicopter SMURD prăbuşit
17 articole/ Actualizat Joi, 18 decembrie 2014
alarm off
Dosarul Alina Bica
12 articole/ Actualizat Luni, 15 decembrie 2014
Cornel Nistorescu

Ascultam în maşină o declaraţie a lui Ludovic Orban, omul cu voce, dar fără cap al liberalilor din PNL. Ce zicea permanentul candidat al PNL la orice fel de funcţie?

Cornel NistorescuPublicat acum 14 ore şi 21 minute