Occident 2017, „calul troian“ al Moscovei

„Astăzi Georgia, mâine Ucraina, a doua zi ţările baltice şi apoi, probabil, va urma ţara mea, Polonia“, spunea în august 2008, la Tbilisi, fostul preşedinte polonez Lech Kaczynski, vorbind din capitala unei ţări invadate de forţele ruse. Invazia a fost precedată de un exerciţiu militar rus, Caucaz 2008. Acum, după ce Georgia a pierdut din teritoriu, după ce Crimeea a fost anexată de Rusia şi în estul ţării avem de-a face cu un conflict de trei ani, analiştii se întreabă care vor fi urmările celui mai mare exerciţiu militar organizat de Rusia în acest an – Zapad (Occident) 2017 (14-20 septembrie), un exerciţiu care se va desfăşura în Belarus –, cu participarea trupelor belaruse şi ruse.

150.000 de militari ruşi şi belaruşi vor participa la exerciţiul Zapad 2017, estimează foşti oficiali americani

Costisitoarea marcare a teritoriului în Europa de Est

În statele baltice şi Polonia au apărut voci care vorbesc despre planurile Moscovei de a ocupa o parte din teritoriile lituaniene şi poloneze din zona Suwalki, în apropiere de exclava Kaliningrad. O altă ipoteză susţine teoria „calului troian“ rusesc, în timp ce alte voci sunt de părere că aceste exerciţii, împreună cu cele executate de NATO în ţările flancului estic, sunt menite doar să sporească dependenţa militară şi strategică a ţărilor din regiune (Belarus, respectiv statele din flancul estic al NATO) în faţa celor două mari puteri – Rusia şi SUA. Regimul de la Minsk, condus de Alexander Lukaşenko, a avut o dispută dură cu Moscova legată de preţul gazelor importate din Rusia şi presărată cu multe declaraţii acuzatoare la adresa politicii ruse faţă de Ucraina, dispută soldată cu introducerea punctelor militarizate de trecere a frontierei comune, până în acest an o frontieră deschisă, astfel că exerciţiul Zapad 2017 vine ca o reasigurare a alianţei dintre Rusia şi Belarus, în continuare membre ale unei bizare uniuni statale şi ale Uniunii Economice Euroasiatice. Cât despre statele baltice şi Polonia, acestea achiziţionează armament american, inclusiv rachete Patriot, iar Polonia doreşte să investească miliarde de dolari pentru crearea cu tehnică americană a propriului scut antirachetă.

Participare militară impresionantă

„Ruşii urmează să execute marele lor exerciţiu anual, numit Occident 2017. Ne aşteptăm să participe între 150.000 şi 200.000 de militari la ceea ce ei spun că este un exerciţiu contraterorist, însă de fapt este o pregătire pentru un război cu NATO“, spunea Alexander Vershbow, fost secretar adjunct al NATO şi fost ambasador american la Moscova, în timp ce asista la exerciţiul militar Saber Guardian, cel mai mare exerciţiu NATO care a avut loc în România, la mijlocul lunii iulie.

Numărul militarilor care vor participa la exerciţiul din Belarus este unul dintre aspectele care îi îngrijorează pe liderii NATO. Documentul de la Viena, un tratat OSCE, stabileşte ca la orice exerciţiu militar cu participare mai mare de 13.000 de militari să participe observatori străini. Anunţul oficial al Rusiei privind numărul militarilor ridică un prin semn de întrebare. Moscova a anunţat o participare de exact 13.000 de militari (inclusiv 7.000 din Belarus). „Din experienţele precedente, avem toate motivele să credem că ar putea participa mai multe trupe“, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

„Avem de-a face cu o bufonerie legată de exerciţiile de rutină Zapad 2017, care este menită să justifice intensificarea activităţilor blocului NATO de-a lungul graniţelor Rusiei.“ Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe

Între temeri justificate şi exagerări interesate

Mult mai îngrijorătoare este însă desfăşurarea tehnicii militare şi a trupelor ruse în Belarus. Generalul american Ben Hodges, comandantul trupelor SUA din Europa, se teme că Zapad 2017 poate fi folosit ca un „cal troian“ de către Moscova, care ar intenţiona să lase în urmă echipament militar, la graniţa estică a NATO. „Suntem îngrijoraţi. Este un cal troian. Ei spun «facem doar un exerciţiu» şi apoi, brusc, şi-au mutat toţi aceşti militari şi aceste capabilităţi“, spune Hodges, citat de CNBC. Astfel, principala preocupare a NATO legată de Zapad 2017 va fi monitorizarea mutării din Belarus a echipamentelor armatei ruse.

Statele baltice sunt mult mai vocale când vine vorba despre această ipoteză a „calului troian“. Ministrul estonian al Apărării a declarat că serviciile de informaţii au date care confirmă acest scenariu. Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, interpretează exerciţiul ca pe „o pregătire demonstrativă pentru un război cu Vestul“. Ambasadorul rus la Vilnius a replicat: „Isteria din Lituania este menită să marcheze puncte politice şi să justifice psihoza militaristă“.

Precedentele justifică aceste preocupări. Războiul din august 2008 din Georgia a fost precedat de exerciţiul militar rus Caucaz 2008, sub paravanul căruia Moscova a adus la graniţele fostei republici sovietice trupe şi tehnică militară suplimentare. Zapad 2017 implică trupe speciale, rachete cu rază de acţiune mai lungă şi folosirea dronelor, la fel cum s-a întâmplat în cazul conflictelor din Ucraina şi Siria. „Avem de-a face cu o bufonerie legată de exerciţiile de rutină Zapad 2017, care este menită să justifice intensificarea activităţilor blocului NATO de-a lungul graniţelor Rusiei“, spune viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, citat de Interfax.

O posibilă decizie „fatală“ a SUA

Zapad 2017 este un exerciţiu programat cu mult timp înainte. Îngrijorările legate de această desfăşurare de forţe au crescut însă pe fondul ultimelor evoluţii: impunerea unor noi sancţiuni americane Rusiei, riposta Moscovei prin reducerea numărului angajaţilor diplomaţiei SUA în Rusia şi, în special, informaţiile oferite de The Wall Stret Journal despre planul pregătit de Pentagon pentru înarmarea Ucrainei cu arme defensive letale.

Punerea în aplicare a acestui plan, salutat, spre exemplu, de senatorul John McCain, ar fi fatală, scrie pentru Bloomberg comentatorul Leonid Bershidsky. Ar fi vorba, în principal, despre lansatoare de rachete antitanc Javelin şi despre armament antiaerian. Cum activitatea aeriană în conflictul din estul Ucrainei este foarte redusă, armele antitanc sunt cele pe care mizează puterea de la Kiev. „Sunt mai multe tancuri ruseşti în estul Ucrainei decât în Vestul Europei la un loc“, a spus Kurt Volker, trimisul special al SUA în Ucraina. „Rachetele Javelin ar fi de mare ajutor. Dacă am distruge câteva sute de tancuri ruseşti la Debalțevo, am face un pas către restabilirea păcii“, a spus preşedintele Parlamentului de la Kiev, Andriy Parubiy.

„Poligonul“ Ucraina

Nimic mai fals decât aceste teorii ale politicianului ucrainean, susţine Bloomberg. Tancurile desfăşurate de Rusia în estul Ucrainei sunt vechile modele T-72 (din anii 1970) şi T-80, puţine dintre ele modernizate, aflate aproape de casare. „Să foloseşti Javelin împotriva lor este ca şi cum ai încerca să omori muşte cu barosul“, armata rusă se poate dispensa de ele, scrie comentatorul Bloomberg. Alta pare să fie miza Pentagonului: testarea noilor arme antitanc americane pe noile tancuri ruseşti – versiunile modernizate ale T-90 şi noul tanc T-14 Armata. Aceste teste în focul luptei au avut loc în timpul războiului din Georgia, în 2008, şi în războiul din Siria, de fiecare dată prin interpuşi. Nu este până acum confirmat vreun atac cu Javelin în Siria asupra unui tanc T-90, cu atât mai puţin T-14 Armata, care se află încă în teste. Cum şi partea rusă este interesată de aceste teste în „poligonul“ ucrainean, iar regimul Putin va trebui să riposteze pentru a-şi păstra imaginea invulnerabilităţii înaintea alegerilor din 2018, înarmarea Ucrainei nu ar face decât să înteţească un conflict care a luat până acum 100.000 de vieţi.

„Ruşii urmează să execute marele lor exerciţiu anual, numit Occident 2017. Ne aşteptăm să participe între 150.000 şi 200.000 de militari la ceea ce ei spun că este un exerciţiu contraterorist, însă de fapt este o pregătire pentru un război cu NATO.“ Alexander Vershbow, fost secretar adjunct al NATO

Regimul de la Kiev, preocupat de îmbogăţire

În plus, rachetele Javelin nu vor avea cum să ferească Ucraina de pericolele interne, de la Kiev. The Economist scrie că ultima ţintă vizată de procurorii ucraineni este chiar cel mai reformator ministru de la Kiev, care a încercat să transparentizeze sistemul returnărilor de TVA. Revista britanică îl citează pe fostul preşedinte georgian şi fost guvernator al regiunii Odessa Mihail Saakaşvili, care spune că singura preocupare a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, chiar acum, în vreme de război, este propria avere. În ciuda acestor realităţi, SUA şi aliaţii europeni iau în calcul în aceste zile modificarea semanticii discursului despre conflictul din Ucraina. Pornind de la ideea că acesta a ajuns atât de departe tocmai pentru că Vestul nu i-a spus pe nume, liderii occidentali ar putea să vorbească de acum despre „război“, „agresiune“ şi „forţe ruse“, în loc de „conflict“ şi „separatişti“.

Din păcate, scrie Bloomberg, „probabil că SUA vor intensifica confruntarea din raţiuni de politică internă, aceleaşi pentru care vicepreşedintele Mike Pence a fost trimis în Estonia, Georgia şi Muntenegru săptămâna trecută, pentru a le asigura de sprijinul SUA, şi aceleaşi pentru care preşedintele Trump a fost împins să promulge sancţiunile împotriva Rusiei. Însă, spre deosebire de aceste sancţiuni, înarmarea Ucrainei va duce la mai multă vărsare de sânge“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.