Ocolitoarea Clujului, centura de pământ de 200 milioane de euro

Povestea centurii de ocolire a Clujului este una clasică în Pantheonul tranziţiei şi al investiţiilor publice româneşti de după 1989, având o introducere, un cuprins şi, sperăm noi, un final, inimaginabile şi incredibile.

Toate părţile acestei poveşti au însă, până acum, 160 de milioane de dramuri de adevăr, toate verificabile prin facturile de plată, în valoare de aproape 160 milioane de euro, prin imagini incredibile surprinse la faţa locului de ochiul rece şi obiectiv al camerei, prin situaţii de lucrări aprobate, prin plăţi efectuate şi, nu în ultimul rând prin declaraţii publice ale oficialilor responsabili.

Bătălii politice pe banii statului

Povestea ocolitoarei începe în 2006, când rivalitatea a doi oameni politici clujeni – Marius Nicoară şi Emil Boc – i-a hotărât şi soarta. În loc să fie construită acolo unde şi strămoşii noştri romani, cei mai pricepuţi constructori de drumuri, ar fi făcut-o, adică paralel cu firul apei, s-a decis să fie construită tăindu-se dealuri, păduri şi râpe. Liberalul Marius Nicoară, care la acel moment era preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a propus o ocolitoare care să fie amenajată pe vechiul drum roman care venea de la Potaissa (Turda) la Napoca (Cluj) şi care este şi astăzi funcţional, existând un drum judeţean care traversează comunele Tureni, Aiton şi ajunge la Apahida. Această centură presupunea traversarea unor localităţi şi multe exproprieri de terenuri, însă Nicoară a susţinut în cadrul unui talk show la Alpha TV Cluj că se înţelese cu primarii acelor comune să dea teren la schimb ţăranilor expropriaţi, din cele avute în rezervă. Costul acelei variante de ocolire, avansat de liberalul Nicoară, era de circa 35 de milioane de euro şi urma să fie finalizată în doi ani.

S-a ales varianta scumpă

Pedeliştii, în frunte cu fostul primar al Clujului şi preşedinte al PD, Emil Boc, nu au acceptat această variantă, posibil din motive politice, pentru a nu lăsa acest obiectiv de investiţii în patrimoniul simbolic al liberalilor clujeni. Aşa că au ales, cu ajutorul ministrului Transporturilor de atunci, Gh. Dobre, un alt traseu. Ce-i drept mai scurt cu vreo 10 kilometri, care nu presupunea exproprieri, dar mult, mult mai costisitor şi mai complicat din punctul de vedere al soluţiilor tehnice şi al problemelor de mediu. Deşi liberalul Nicoară s-a dus personal la premierul Tăriceanu pentru a-i cere să intervină şi să blocheze proiectul pedelist, acesta nu a reuşit. În 2006, lucrarea a fost licitată la 64 de milioane de euro, centura urmând să fie gata în doi ani.

Se ştia că o să se surpe

Centura a fost împărţită în trei tronsoane, cel mai complicat şi mai greu fiind câştigat, conform paginii web a CNADR din 2006, de consorţiul italian SC JV Pizzarotti, asociat cu Tirrena Scavi. Proiectantul acestui tronson a fost firma SCDP Consult, iar consultantul este firma Search Corporation&Primacons Group. Valoarea licitată a acestei porţiuni de drum de 8,59 km a fost de 44.653.344,4 euro. Costul mare se datorează celor trei viaducte, a unui pasaj de nivel şi un nod rutier.

Lucrările au început în 10 octombrie 2006 fără a exista un studiu de fezabilitate serios, un acord al impactului de mediu şi, mai ales, fără a exista un studiu geo-tehnic al structurii solului. Asta deşi decidenţii politici au fost atenţionaţi de o anchetă publicată de „Cetăţeanul clujean” şi bazată pe un studiu al Facultăţii de Ştiinţa Mediului de la Universitatea „Babeş-Bolyai” conform căruia „prin traseul ales şi prin defrişările care se vor face se va ajunge în câţiva ani la probleme şi consecinţe grave”.

Specialiştii acestei facultăţi, dr. Alexandru Bădărău şi dr. Gheorghe Roşian, avertizau că substratul pe care se va aşterne asfaltul este format din argilă şi turbă, că în zonă sunt izvoare de suprafaţă, care vor mări considerabil costurile centurii. Din păcate nu au fost băgaţi în seamă, mai ales când au avertizat că mulţi bani vor fi cheltuiţi abia după inaugurarea centurii, din cauza întreţinerii permanente şi a reparării distrugerilor provocate de alunecări şi de infiltraţiile de apă. Un semnal de alarmă puternic a fost tras de cei doi universitari şi asupra impactului de mediu generat de masivele defrişări de pădure. Precizăm că până în acest moment au fost defrişate peste 80 de hectare de pădure tânără, aflată deasupra Clujului, şi cel mai important plămân verde al oraşului.

Boc a luat-o razna cu renii pe centură

Pe parcursul anilor, povestea centurii de ocolire a Clujului a căpătat aparent coordonatele unui scenariu ştiinţifico-fantastic, mai ales ca urmare a episodului petrecut la 1 octombrie 2009, când premierul României, Emil Boc, asistat de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, l-a invitat pe însuşi renul Rudolph la inaugurarea oficială, programată a avea loc de Crăciunul acelui an.

Invitaţia nu a mai fost valabilă în august 2010, când acelaşi premier, însoţit de acelaşi ministru, a stabilit că inaugurarea va avea loc de Crăciunul lui 2010. Din nefericire pentru cei care tranzitează greu Clujul, dar şi pentru cei peste 150.000 de locuitori din cele cinci cartiere clujene care se confruntă zilnic cu noxele şi zgomotul sutelor de TIR-uri şi camioane ce trec pe acolo, finalizarea centurii va mai dura mult timp. Unele estimări neoficiale indică cel puţin doi ani.

Lucrări ca la Meşterul Manole

Între timp, costurile investiţiei aproape s-au triplat. În octombrie 2009, Berceanu şi Boc spuneau presei că până la acel moment costul a ajuns la 150 de milioane de euro, de la 64 de milioane, cu cât a fost licitată. Cert este că, în acest moment, este una din cele mai scumpe centuri de ocolire a unei localităţi de talia Clujului din toată lumea, iar costurile vor creşte şi mai mult. Mai ales din cauza alunecărilor de teren şi a firicelelor de apă care s-au infiltrat. În octombrie anul acesta, o porţiune de centură de 200 de metri, proaspăt asfaltată, a luat-o la vale, iar acum a fost adusă acolo o firmă austriacă specializată, care pur şi simplu, în ciuda excavaţiilor de zeci de metri adîncime şi a pilonilor montaţi, nu pot stabiliza dealul.

Reprezentanţii statului fug de răspunsuri

Nu avem o evidenţă a costurilor făcute de la momentul octombrie 2009 până astăzi, noiembrie 2010, întrucât transparenţa nu este un punct forte al acestei investiţii publice. O mostră semnificativă în acest sens o reprezintă atitudinea lui Teodor Gorcea, directorul de investiţii al Regionalei de Drumuri şi Poduri Cluj, beneficiarul acestei investiţii, care pur şi simplu a plecat sâmbăta trecută din platoul unei emisiuni făcute pe această temă la Alpha TV, fără a da vreo explicaţie, în ciuda insistenţelor realizatorului de a rămâne şi a corecta eventualele informaţii eronate care se vor transmite.

Ceauşescu i-ar fi trimis în faţa plutonului?

Unele estimări neoficiale arată că se vor cheltui încă cel puţin 40 de milioane de euro pentru finalizarea centurii Clujului, ajungându-se la un cost total de 200 de milioane de euro; reamintim: pentru 24 de kilometri de drum. Nimeni nu poate avansa însă o prognoză, nici măcar comisia specială din minister, care a făcut recent o deplasare la Cluj, specialiştii din minister fiind consternaţi de erorile şi lipsurile din acest proiect. O sursă ne-a declarat că unul din directorii din minister ar fi spus că dacă această situaţie s-ar fi produs pe vremea lui Ceauşescu, în următoarele şase zile ar fi fost toţi trimşi în faţa plutonului de execuţie. Cert este că drumul de asfalt este de o obrăznicie şi de o încăpăţânare incredibilă; pur şi simplu nu vrea să mai înainteze, fiind biruit de firele de apă care, la fel ca-n legenda Meşterului Manole, fisurează şi dărâmă noaptea ceea ce zidesc constructorii ziua pe o porţiune de aproape doi kilometri. Ţinând cont de toate acestea, rămâne gustul amar al întrebării: cîte obiective s-ar fi putut construi la Cluj sau oriunde în România cu 140 de milioane de euro? Întrebarea acesta-i pentru nesimţiţii care spun că nu contează cît costă o investiţie publică făcută din banii contribuabililor, important e să se facă. Da, nu contează, pentru că e făcută din banii noştri, ai boilor de contribuabili. Şi nimănui nu-i pasă şi nimeni nu va răspunde. Ş-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea reală, aşa.

Ion Novăcescu

Colaborare cu ftr.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.