Mărirea pensiilor militare, pensiilor parlamentare, pensiilor personalului aero-navigant, triplarea salariilor demnitarilor, creșterea salariilor medicilor, a bugetarilor cu 10%, scăderea TVA-ului la alimente până la 9% de la 1 iunie, scăderea TVA-ului general la 20% de la 1 ianuarie, dublarea alocațiilor copiilor, scad impozitele pe dividente de la 16% la 5% etc. au fost deciziile care au transformat România într-o ciudățenie în context european.
Aceasta este caracterizarea pe care a făcut-o economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, deciziilor luate de către Parlament și de către fostul Guvern în ultimele luni. Conform unui text, intitulat „România pe contrasens bugetar”, pe portalul Republica.ro, Lazea susține că țara noastră este singura țară din cele 28 ale UE unde deficitul structural crește masiv, de patru-cinci ori. „Desigur, există alte câteva ţări unde deficitul structural este prognozat să crească între 2015 şi 2017, dar în mod marginal (în Spania, de la 2,5 la 2,6 la sută din PIB; în Italia de la 1 la 1,4 la sută din PIB; în Portugalia de la 1,8 la 2,4 la sută din PIB; în Slovenia de la 2,7 la 2,9 la sută din PIB etc.).
Numai în România creşterea este spectaculoasă, de la 0,8 la 3,8 procente din PIB. În plus, suntem, alături de Croaţia, singurele ţări unde se depăseşte în 2017 limita de deficit de 3 la sută din PIB”, a spus Lazea. Conform acestui, aceste cifre sunt importante pentru că „în comparaţiile internaţionale pe care le fac investitorii străini, data viitoare când va izbucni o criză, cele mai vulnerabile ţări sunt tocmai cele care şi-au permis cele mai mari deficite (de cont curent şi/sau bugetar)”.
„Vorbim aşadar de o vulnerabilitate auto-indusă de România, care dintr-o poziţie de macrostabilitate de invidiat (toate cele cinci criterii de la Maastricht îndeplinite, la fel ca şi 13 din cele 14 criterii din Tabloul de Bord urmărit de Comisia Europeană) ajunge într-o poziţie de maximă vulnerabilitate datorită unor decizii proprii, cu caracter electoral. Este ca şi cum un conducător auto nu ar mai vrea să ruleze liniştit în coloană, ci s-ar apuca, brusc, să ruleze pe contrasens, şi anume cu 200 km pe oră”, scrie Lazea.
Oficialul BNR susține în textul din Republica.ro că deciziile politice privind bugetul denotă grave carenţe de cunoaştere a câtorva axiome economice. Și le arată în continuare: a)– limita de 3 la sută a deficitului bugetar nu este „o ţintă” de atins în vremurile bune, ci o limită la care se poate ajunge în vremurile rele (atunci când PIB scade); b)– nu poţi, concomitent, să scazi veniturile bugetare şi să creşti cheltuielile bugetare. Ca partid politic, în funcţie de ideologie, trebuie să accepţi una din ele şi să o respingi pe cealaltă; c)– nu este normal să creşti cheltuieli permanente (de genul salariilor) în anii cu supra-performanţă economică, pe motivul „acum avem bani”.
Aceste decizii trebuie luate in mod intertemporal, cu luare în consideraţie a sustenabilităţii în timp; d)– mai presus de orice, nu este adevărat ca un deficit bugetar scăzut este incompatibil cu o creştere economică robustă (sau cu investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate etc.).
Pur şi simplu, trebuie „sifonaţi” mai puţini bani pentru activităţi colaterale. Lazea acuză faptul că publicul se preface revoltat că în bugetul pe 2016, conceput de Guvernul Cioloș, nu sunt suficienţi bani pentru infrastructură, biserici, creşterea salariului minim etc. „Dar nu prea am auzit voci care să protesteze atunci când s-au decis masiva reducere de impozite în cadrul noului Cod Fiscal, nici atunci când s-a hotărât creşterea salariilor tuturor bugetarilor cu 10 la sută”, a mai spus acesta. Guvernul Cioloș a preluat în mare cam toate obiectivele majore ale bugetului gândit la Orlando Teodorovici: deficit 2,8%, menținerea creșterii salariilor cu 10%, TVA scăzut la 20% etc.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.