Olandezii distrug singura brânză românească cu aromă franțuzească

Acţionarul majoritar al societăţii Napolact Cluj-Napoca, compania olandeză FrieslandCampina, face un anunț surprinzător: va închide în două săptămâni fabrica din comuna Ţaga (judeţul Cluj). Motivul invocat este faptul că ar fi scăzut vânzările din cauza interesului scăzut pentru specialităţile de brânzeturi româneşti. Potrivit unui comunicat al companiei FrieslandCampina, decizia de închidere a fabricii din Ţaga, unde se produce brânza de Năsal, a fost luată ca urmare a „interesului scăzut pe care consumatorii români îl au pentru specialităţile de brânzeturi româneşti”, fapt care a dus la scăderea vânzărilor.
„Unitatea de producţie de specialităţi de brânză, deţinută de compania FrieslandCampina în comuna Ţaga, este funcţională până la 1 iunie, dată de la care va intra în conservare. Decizia a fost luată ca urmare a interesului scăzut pe care consumatorii români îl au pentru specialităţile de brânzeturi româneşti. Acest fapt a dus la scăderea continuă a vânzărilor şi, implicit, a producţiei, deşi compania a făcut investiţii foarte mari în campanii de promovare a gamei de brânzeturi de la Ţaga. Compania va continua să comercializeze produsele existente în stoc, iar atunci când contextul pieţei va fi favorabil, iar preferinţele de consum ale românilor în ceea ce priveşte brânza se vor schimba, nu exclude posibilitatea repornirii producţiei în această unitate”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii companiei FrieslandCampina adaugă că cei 12 angajaţi ai unităţii din Ţaga vor beneficia de pachete compensatorii conform contractului colectiv de muncă.
La Țaga se produceau anual circa 60 de tone de brânză. Compania Friesland a făcut o amplă campanie de promovare a produselor Napolact, folosindu-se de celebra brânză de Năsal. Unitatea de la Ţaga prelucra 5.000 de litri de lapte pe zi. Din 10 litri de lapte se realiza 1 kilogram de brânză, mult mai scumpă decât caşcavalurile clasice, deoarece producţia se făcea strict manual. Laptele este colectat din zonă, apoi e pasteurizat și transformat în cele 4 tipuri de brânză de Țaga: Năsal, Alpina, Târnava și Montana.
Brânza este maturată într-o grotă naturală din Țaga. Acolo umiditatea este constantă (90-95%) și temperatura la fel (sunt exact 14 grade tot timpul anului), iar pe roca peșterii s-a dezvoltat bacteria „Brevibacterium Linens”, care transformă bucățile de brânză în delicatese cu gust unic. Spre deosebire de brânzeturile franțuzesti, brânza de la Țaga nu are nevoie de nici un spor artificial, pentru că acesta deja există în grota naturală. Brânza stă la maturat 18 zile.
Însă procedeul nu va mai fi pus în practică în curând, deoarece (conform unor surse din piață), conducerea companiei olandeze nu ar dori să se mai producă deloc brânzeturi în peștera de la Țaga. „Nu vor permite altei firme să folosească brandul Năsal și nici grota de la Țaga”, susțin sursele aminitite. Pe de altă parte, mișcarea pare mai degrabă una de marketing, în opinia unui bun cunoscător al pieței: „Pare fără sens să faci reclamă susținută unui produs, să-i asiguri distribuție națională, să ai pe piață un produs unic, de calitate, iar apoi să anunți că renunți la el. Poate e doar o manevră de promovare, și nu ar fi rău să fie așa, pentru că este un produs unic. De nișă, super-premium, dar totuși un produs unic”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.