Onoarea pierdută a Academiei Române

Cum se ştie chiar din cotidianul.ro, unul dintre premiile acordate zilele trecute de Marea Lojă Naţională a României, cel ce poartă numele lui Constantin Brâncuşi, a stârnit uriaşe controverse după ce s-a aflat numele laureatului, poetastrul mason George Virgil Stoenescu, aciuat în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, al cărei guvernator este acad. Mugur Isărescu, şi el mason cu state vechi. Dincolo de numele celui premiat, a provocat stupoare printre scriitori, şi nu numai printre ei, faptul că el a fost preferat într-o aşa-zisă competiţie cu două nume grele de tot. Primul este Ion Deaconescu, cel ce face un efort urieşesc, cum ar fi zis marele G. Călinescu, pentru „Integrala Cantemir”, cu cele 25 de volume, dintre care ultimele cinci au apărut anul trecut. Este un efort ce poate fi comparat poate cu cel făcut de acad. Perpessicius şi urmaşii săi pentru tipărirea întregii Opere a lui Eminescu, editorul neprecupeţind niciun efort şi deplasându-se în mari arhive străine, unde s-a luptat pur şi simplu pentru a găsi şi recupera documente de mare importanţă pentru viaţa şi activitatea celui ce a scris „Descriptio Moldaviae”. Tot acest poetastru autor de „cărămizi” a fost preferat strălucitului violonist Gabriel Croitoru, nominalizat pentru turneul de anul trecut ce a purtat un nume atât de seducător, „Vioara lui George Enescu la sate”, şi pe care cei cinci membri ai juriului nici nu l-au băgat în seamă. Stau şi mă întreb: cum poţi pune în balanţă însăilările de preţios ridicol ale lui George Virgil Stoenescu – despre care un remarcabil scriitor român de azi spunea că „nu le poţi citi nici măcar dacă ai fi beat” – cu extraordinarele clipe de extaz şi delectare create de Gabriel Croitoru cu vioara pe care au mai vrăjit-o George Enescu şi Ion Voicu? Evident, răspunsul e la Isărescu! Acelaşi Isărescu, care, la manifestările organizate de BNR şi dedicate lui Eminescu, îl învita să conferenţieze pe soţul uneia dintre angajatele sale apropiate, cel care, cu un alt prilej, spusese despre Poetul nostru Naţional că „joacă rolul cadavrului din debara” – adică H.-R. Patapievici!

Nu spun un lucru deloc nou, dar se ştie că un premiu are o dublă importanţă: cine-l acordă şi cui i se acordă. Dintr-o atare dublă perspectivă, lucrurile sunt profund respectabile în ce priveşte prima parte a chestiunii – pentru a treia dată, Marea Lojă Naţională a ţinut să atribuie şapte premii a câte 10.000 de euro fiecare unor personalităţi din domeniul ştiinţelor, culturii şi literaturii noastre, drept care a realizat un parteneriat cu Academia Română. În acest sens, s-au constituit comisii (jurii) pentru fiecare premiu, din care au făcut parte 10 academicieni, 7 membri corespondenţi ai Academiei, 13 profesori universitari doctori şi doi diplomaţi de carieră. Notând atare amănunte, vreau să subliniez că, din punctul de vedere al renumelor personalităţilor din jurii, lucrurile au stat foarte bine. Din păcate, ele s-au oprit aici, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în cazul Premiului „Constantin Brâncuşi”, pe care juriul condus de acad. Cornelia Sabina Ispas i l-a atribuit lui George Virgil Stoenescu, membrii săi făcându-se astfel de râs şi ca persoane particulare, nu doar prin calităţile oficiale pe care le deţin!

Cazul poetastrului despre care unii spun că ar face zodiacele mahărilor din BNR nu e singular. Tot de la BNR apare încă un laureat, dovedindu-se astfel că nu stă deloc cu mâinile în sân acad. Mugur Isărescu, cel despre care Florea Dumitrescu, fost guvernator al BNR înainte de 1989, spunea cândva că nu a avut un subaltern mai mediocru decât cel ce i-a succedat. Premiul „Eugeniu Carada” pentru Economie l-a primit Lucian Croitoru, un fel de mâna dreaptă a lui Isărescu, ex-candidat la postul de ginerică al acestuia, fost candidat la postul de premier, un bun recitator din clasici. Şi punct, pentru că restul l-a făcut juriul condus de un academician, şi avându-l în componenţă printre alţii şi pe Daniel Dăianu, şi el membru corespondent al Academiei.

Potrivit unor specialişti de marcă, la fel de controversat este şi faptul că, în cazul Premiului „Spiru Haret”, a fost ignorată cu profundă iresponsabilitate creaţia unei personalităţi de excepţie, prof. Corina Tarniţă (Tarnita), absolventă a Universităţii Harvard, cu doctorat în matematică în acelaşi loc, azi la Universitatea Princeton. O lucrare a ei publicată în 2012 în prestigioasa revistă „Nature” a invalidat teoria „kin selection”, elaborată de William D. Hamilton şi Edwaed O. Wilson, şi îmi îngădui să afirm că membrii juriului de la acest premiu NU ŞTIU CE A FĂCUT CU ADEVĂRAT EMINENTA ROMÂNCĂ. În ce mă priveşte, opinez că unii dintre membrii juriilor au compromis serios imaginea şi prestigiul Academiei Române, dat fiind că cel puţin mişmaşul de la Premiul Brâncuşi este strigător la cer. Nu-i ajungea Academiei Române mişmaşul marca Eugen Simion prin care tehnoredactorul Mircia Dumitrescu a ajuns membru corespondent al Academiei, în timp ce Radu Varia, membru al atâtor Academii străine, exegetul de talie mondială al lui Brâncuşi, face „tuşa”, el nefiind în graţiile aceluiaşi Simion sau Răzvan Theodorescu? La Gală, Radu Bălănescu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale, spunea că ea „nu este un simplu eveniment, înseamnă, în primul rând, UN PARTENERIAT CU CEL MAI IMPORTANT FOR ŞTIIŢIFIC AL ROMÂNIEI, ACADEMIA ROMÂNĂ”. Cu acelaşi prilej, acad. Ionel Haiduc arăta: „Premierea performanţelor în domeniul ştiinţelor nu se întâmplă în fiecare an, şi nu în fiecare lună, şi de aceea Academia Română salută această iniţiativă, căreia i-a oferit întregul sprijin”. Fumos zis, şi cu acoperire. Dar imaginea Academiei nu mai contează dacă ea girează prin prestigiul său mişmaşurile demontate mai sus? Sigur, fiecare academician răspunde pentru declaraţiile, gesturile şi acţiunile sale, dar oare nu interesează calitatea în care el le face? În context, sunt curios să aflu şi de ce girează preşedintele Academiei modul în care Simion blochează difuzarea volumului „Poesii” de Mihail Eminescu, ediţia princeps, scos de Editura Academiei, dar ţinut în depozit întrucât realizatorul ediţiei şi al studiului introductiv, N. Georgescu, nu este în haita şefului Secţiei Filologie şi Literatură? Revenind la probleme generale, vreau să ştiu ce se va întâmpla în continuare cu cea mai importantă instituţie ştiinţifică a ţării după auditul Curţii de Conturi şi care mai are de rezolvat foarte grave probleme din epoca Simion, fapt ce ne face să parafrazăm titlul unui volum celebru şi să vorbim despre onorea pierdută a Academiei Române! Dar cu ce preţ şi în avantajul cui?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.