Operaţiunea Dezicerea

Susţinătorii lui T. Băsescu au deranjat prin agresivitatea lor redundant limitativă, opţiunea lor, astfel manifestată, a fost neliniştitoare nu doar pentru adversarii politici. Solidaritatea acestor arivişti ar fi trebuit să fie una democratică, nu un exerciţiu demogagic şi agresiv perturbând pe termen lung minimele standarde ale libertăţii. În aceste condiţii, ale respectării normalităţii, democraţia nu ar fi fost afectată, ajungând în impasul de acum. Aceşti corifei au susţinut fără fisură sistemul piramidal pe care liderul l-a instaurat, cu ajutorul lor decisiv şi spre propriile lor învârteli. Suspect pentru democraţie, de la începutul carierei sale politice, nici mai târziu fostul preşedinte nu s-a dovedit a fi mai breaz. Cele două mandate ale lui T. Băsescu au blocat ceea ce ar fi trebuit să urmeze după bolşevismul şi degradarea regimului Iliescu, producând un reviriment al întregii toxicităţi ideologice totalitare acumulate. Ceea ce pare înfiorător astăzi nu este opţiunea unora sau altora, ci faptul că niciunul dintre ideologii parvenitismului nu pare dispus să-şi asume complicitatea interesată cu un regim în esenţa lui realmente securistic. Este deja un fapt indubitabil că T. Băsescu a mers în această direcţie, strict pentru a-şi consolida puterea personală. Bun cunoscător şi practicant al sistemului comunist, al structurilor de forţă şi al mentalităţii aferente acestora, omul fost nr. 1 al statului român, timp de zece ani, nu a făcut decât să tranzacţioneze ideatic toată cazuistica infracţională pe care acum o contestă. Nu este singurul, însă susţinătorii săi sunt mulţi, adică toţi participanţii la jaful public sub auspicii statale, şi, prin urmare, au o problemă.

Contestarea regimului Băsescu ajunge a fi recuperată şi de adulatorii săi confruntaţi cu efectele dezastrului pe care acesta l-a întreţinut. A conduce o ţară democratică bazându-te exclusiv pe serviciile secrete, acesta este un fapt de o gravitate excepţională, asemănătoare sau chiar identică loviturii de stat. Rezultatul acestei mărginite forme de implicare în treburile ţării a fostului preşedinte, care era obligat prin fişa postului să întruchipeze idealurile libertăţii, a creat un mecanism fraudant în plină evoluţie. Când era nevoie iminentă de cei care îşi asumaseră condiţia de lideri ai societăţii civile, aceştia au sfârşit suspect în admiraţia aerelor de comandant de garnizoană, dacă nu cumva de lagăr. Sub regimul Băsescu s-au consolidat toate aberaţiile care ajung, iată, pe bandă rulantă, incriminate drept atentat la democraţie şi statul de drept.

Preşedintele jucător se dovedeşte a fi fost un înfiorător farseur, urmat de o întreagă falangă a falsei subtilităţi. Cu acest preşedinte s-au încheiat toate iluziile, dacă mai erau, inclusiv testul altitudinii morale a unora care nu intâmplător vor să o ia de la capăt. Operaţiunea dezicerii arată calitatea tuturor părţilor, însăşi mizeria constituind alcătuirea noastră statală. T. Băsescu a reuşit să activeze arivismul, infracţiunile politice şi economice, în primul rând, dintr-o neînţelegere a normalităţii, el fiind un abuziv comandant, util pentru politică doar în statul comunist-totalitar. Eşecul său politic extins în distanţările adulatorilor arată, paradoxal, lichelismul autohton.

Operaţiunea Dezicerea arată că în cele 2 mandate nefaste s-a constituit un întreg sistem, însăşi corupţia, parte integrantă a crizei actuale şi a degradării publice, care îşi oferă cu disperare aplauzele noului stăpân. Pretinsa societate civilă românească este un coşmar moral !

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.