Bâlbe criminale ale autorităţilor centrale: nu au decretat, decât după şapte zile şi doar la insistenţele preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, starea de alertă în baza căreia să fie instituită situaţia de urgenţa care să le permită autorităţilor locale să intervină pentru salvarea oamenilor prinşi în nămeţi. Nămeţii trec, răspunderea rămâne: vinovaţii de abandonarea oamenilor sub nămeţi trebuie să dea socoteală !

Guvernul României a emis, vineri seara, decizia prin care autorităţile locale pot cheltui bani urgent pentru deszăpezire, fără a orgniza licitaţii publice: a fost decretată starea de alertă în baza căreia se poate institui situaţia de urgenţă.

Situaţia de urgenţă a fost constatată după videoconferinţa pe care premierul  a avut-o cu prefecţii.

"După cinci zile de insistenţe extraordinare, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a constatat situaţia de urgenţă din Vrancea prin act administrativ. Acum suntem în situaţie de urgenţă. Este suficientă pentru ca, în baza Ordonanţei 34, să contractăm toate resursele financiare, materiale şi logistice pentru a readuce la normalitate viaţa cetăţenilor din Vrancea", a afirmat Marian Oprişan.

Deşi a făcut apeluri disperate, ajungând să-i scrie până şi preşedintelui României, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, social-democratul Marian Oprişan a fost în permanenţă acuzat de prefectul judeţului, pus de PDL, Sorin Hornea, că politizează acţiunea de deszăpezire.

Înfrânt de Oprişan, Hornea a mai putut spune ironic: "a vrut să aibă o hârtie să o pună la dosar, a a primit-o".

De ce a vrut documente oficiale, legale, social-democratul Oprişan ? Pentru a salva cei aproape 40.000 de oameni blocaţi de peste o săptămână în peste 50 de localităţi din Vrancea, fără alimente, apă şi medicamente.

Consiliul Judeţean Vrancea a arătat că ştie bine situaţia din teren transmiţând concret că sunt izolate localităţile situate pe Drumul Naţional 2 N, sectorul Chiojdeni-Jitia,cum ar fi:Chiojdeni, Mărăcini, Seciu, Lojniţa, Luncile, Poduri, Cătăuţi, Tulburea .

Totodată s-a tranmis că situaţia este mai gravă pe Drumul N aţional 2 R, Jitia-Vintileasca, tronson care este complet blocat, din această cauză fiind izolaţi şi localnicii din: Jitia, Jitia de Jos, Cerbu, Măgura, Dealu Sării, Vintileasca, Tănăsari, După Măgura, Neculele, Bahnele, Poiana Stoichii.

În plus, în zona Drumului Naţional 23-Focşani-Galaţi sunt blocate şi izolate localităţile Boţîrlău, Vulturu, Hînguleşti, Maluri, Vadu Roşca, Năneşti, Călienii Noi, Călienii Vechi, Măicăneşti, Belciugatele, Tătaru, Râmniceni, Slobozia, Boteşti, Stupina.

Mai mult pe Drumul Naţional 23 B Măicăneşti-Ciorăşti sunt izolate localităţile Ciorăşti, Spătăreasca, Codreşti, Mihălceni, Satul Nou, Băleşti, Ciauru, Corneşti, Găvăneşti, Rîsova, Stolojani, Tălpăşeşti, Tămăşeşti, Voingeşti.

Şi pe Drumul Naţional 23 A Focşani-Ciorăşti situaţia este alarmantă, fiind blocate localităţile Tătăranu, Bordeasac Veche, Bordeasca Nouă, Mărtineşti şi Vîjiitoarea.

Conisliul Judeţean Vrancea De asemenea, mai sunt izolate localităţile Voetin, Bogza, Caiata şi 12 sate din comuna Dumitreşti, precum şi localităţile Faraoanele şi Ciuşlea.

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a transmis că primarii din 70 de localităţi au cerut de urgenţă concret: 174.070 de pâini, de 72.000 de kilograme de făină, de 39.570 kilograme de zahăr, de 48.620 kilograme orez, de 43.520 litri ulei, 87.500 kilograme de mălai, 31.300 kilograme de lapte praf, 84.100 litri de apă, 18.650 litri benzină, 231.300 litri motorină.

În plus, 36 de localităţi au solicitat medicamente: antigripale, antibiotice, medicamente pentru afecţiuni cardio-vasculare şi medicamente pentru afecţiuni renale.

Marian Oprişan a insistat că era necesară instituirea stării de alertă pentru declararea situaţiei de urgenţă în judeţul Vrancei.

Social-democratul se declara scandalizat de faptul că în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă opiniile privind instituirea stării de alertă sunt împărţite în funcţie de apartenenţa sau neapartenenţa politică.

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea se arăra nedumerit că trebuie să-i convingă pe pedeliştii de care depind deciziile pe baza cărora să îi scoată pe oamenid e sub nămeţi: "Majoritatea membrilor Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă împărtăşesc punctul de vedere al administraţiei publice judeţene, cu excepţia şefilor de instituţie, care sunt membri PDL. Cei mai vocali sunt directorul Direcţiei Agricole Vrancea, Costică Neaţă şi fostul prefect, care dacă ar fi fost vreo competenţă ar fi rămas prefectul judeţului".

Marian Oprişan a arătat că nu a înţeles dece "prefectul refuză sistematic să instituie starea de alertă pentru declararea situaţiei de urgenţă, motivând că va mai face o analiză în acest sens".

După cum a spus, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, "Sunt localităţi în care mai multe case sunt complet acoperite de zăpadă şi la care nu mai răspunde nimeni".

În opinia lui Marian Oprişan ,"putem vorbi despre existenţa în judeţul Vrancea a unei situaţii de urgenţă similare sau chiar mai grave decât cea de la inundaţiile din 2005, situaţie pe care dumneavoastră o cunoaşteţi personal. Spuneam mai gravă deoarece astăzi nu avem afectate de acest sinistru doar câteva localităţi, ci judeţul în totalitatea sa, cu drumuri naţionale, judeţene, dar şi cu drumurile din interiorul fiecăreia din cele 68 de comune, trei oraşe şi două municipii din Vrancea, unde zăpada este cuprinsă între 60 centimetri şi patru metri“.

"Managementul situaţiilor de urgenţă arată că prima măsură de prevenire a unui astfel de fenomen este cea legată de anunţarea populaţiei de iminenţa producerii unor fenomene meteorologice severe. Acest lucru nu a fost făcut la modul profesionist de către instituţiile Guvernului României, drept pentru care aproape toţi cetăţenii nu şi-au luat măsuri de precauţie şi acum se confruntă cu o lipsă de alimente, medicamente şi alte produse de bază. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu agenţii economici a căror stocuri s-au epuizat", mai acuza social-democratul.

Oprişan a insistat:"Nu am solicitat evacuarea populaţiei sau măsuri specifice stării de urgenţă, ci am solicitat crearea cadrului juridic care să ne permită să contractăm şi să aducem în judeţul nostru utilajele necesare care să completeze ceea ce se lucrează deja şi să desfacă în prima etapă, într-un timp cât mai scurt toate drumurile".

Prefectul de Vrancea, Sorin Hornea, îl contrazicea pe Opirşan, afirmând că vineri în judeţ mai erau doar nouă localităţi izolate, susţinând că instituirea stării de alertă nu ar fi ajutat cu nimic, ci doar ar fi generat panică.

"Suntem într-o presiune fantastică creată de Oprişan. Noi încercăm să salvăm oamenii. Primim jandarmi, ducem mâncare. Am dat formula legală să cheltuie bani şi el spune că această formulă nu este legală. Avem a patra zi în care elicopterul a ajutat. Nu avem oameni care să nu ajungă la spital", a declarat Hornea, la România TV.

Prefectul i-a acuzat pe unii primari, fără a da nume, că nu au folosit utilajele de deszăpezire, dar promite că "în maxim două zile, toţi oamenii vor fi scoşi".

Secretarul de stat în MAI, Mihai Capră, a declarat, la rândul său, că nu este cazul să fie instaurată starea de urgenţă.

"Noi am luat toate măsurile şi nu cred că o stare de alertă ar rezolva problemele", a spus Capră, la România TV.

Şi de la Buzău, prin preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu a venit o solicitare asemănătoare: "I-am cerut dimineaţă  prefectului să decretăm stare de urgenţă pentru că situaţia este dramatică în multe zone. Mi-a dat câteva argumente cum că nu ar fi în regulă o astfel de măsură şi a rămas că discută cu Ministerul de Interne şi nimeni".

Prefectul judeţului Buzău, Paul Beganu, se împotrivea solicitării lui Mocanu: "Nimeni nu înţelege că pe viscol nu avem cum să acţionăm în stare de urgenţă. La inundaţii, da, avem un plan de măsuri bine stabilit, dar acum nu am cum să-i scot pe oameni pe un câmp şi să-i las acolo. Suntem în stare de alertă".

În judeţul Buzău, aproximativ 23.000 de persoane din 20 de comune sunt izolate, cele mai afectate localităţi fiind Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Vadu Paşii şi Săgeata, unde zăpada atinge şi cinci metri înălţime. În aceste localităţi drumurile nu mai există practic, iar mulţi localnici nu mai au alimente, în condiţiile în care magazinele sunt goale.

Pe de altă parte, ignorându-şi incompetenţa fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu a declarat că singurii care poartă o vină asupra modului în care au fost efectuate deszăpezirile drumurilor şi căilor ferate ar fi cei de la ANM, care nu ar fi dat un preaviz.

"Ceea ce n-a fost chiar în regulă a fost timing-ul în care noi am primit avertizările, care au fost fără preaviz. Nu se face nimeni vinovat. Ne uităm la vreme şi vedem cantitatea de zăpadă şi vântul puternic care au afectat ţara", a spus Boagiu, la conferinţa de bilanţ a Ministerului Transporturilor.

Noul Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare, a şi început să se bucure de avantajele de a ocupa un fotoliu în Guvern. Autorităţile din Focşani, oraşul natal al proaspătului ministru, au deszăpezit drumul numai până la poarta casei sale părinteşti.

Astfel, pentru proaspătul Ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, iarna poate fi ca vara.

Nici nu s-a instalat bine în scaunul de ministru, că se şi bucură de privilegii. Utilajele de deszăpezire trimise de Primăria din Focşani au lucrat doar până-n poarta casei părinteşti a noului şef de la transporturi.

Dacă au văzut că deszăpezirea s-a făcut numai pentru cei privilegiaţi, vecinii ministrului şi-au luat lopeţile şi s-au descurcat singuri.

Autorităţile locale din Focşani au refuzat să explice de ce i-au ocolit utilajele de deszăpezire pe vecinii tatălui lui Alexandru Nazare.

După revenirea la normal şi salvarea oamenilor se impune declanşarea unor anchete: ce fel de contracte de deszăpezire s-au semmnat, cui le-au fost date şi pe ce sume. De ce ? Pentru că oamenii mor sau sunt prizonieri în nămeţi pe banii noştri !

De remarcat este cum noul guvern al lui Băsescu a pus pe primul plan ceremoniile şi şedinţele şi abia pe ultimul plan i-a pus românii năpăstuiţi. Iată agenda premierului-minune care nu s-a gândit să lase ceremoniile pe altă dată:

Programul Primului-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu în data de 10 februarie 2012

Autorităţile vor trebui să răspundă şi la o serie de întrebări:

- De ce nu au instituit codul roşu de vreme rea şi de Bulgaria şi Ungaria l-au instituit  ?

- De ce totuşi au "scăpat" către populaţie zvonul cum că va fi cel puţin la fel ca la Marele Viscol din 1954 iar după aceea au negat că ar avea astfel de informaţii ?

- De ce au aşteptat şapte zile să declare starea de alertă şi au trimis la înaintare jandarmi cu lopeţile ?

- De ce l-a apucat pe Băsescu reformarea guvernului când românii mureau sufocaţi sub nămeţi nemai întâlniţi ?