Oraşul în care cultura ar da de mâncare

Cotidianul continuă prezentarea proiectelor propuse de cele patru oraşe româneşti pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Dacă Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara au de dat răspunsuri legate de includerea pretenţiilor locale, Baia Mare mizează pe dorinţa de progres, „în locul mândriei, al posibilului profit sau al gloriei”, cum spun autorii proiectului.

Pentru oraşul din Maramureş, miza pare să fie nici mai mult nici mai puţin decât supravieţuirea: „Suntem aici deoarece dorim să schimbăm lucruri, să scăpăm dintr-o inerţie la care oraşele post-industriale de mărimea noastră, cu o poziţie geografică asemănătoare, par să fie condamnate. Credem că moştenirea noastră istorică şi cultura actuală merită şansa de a fi conectate la un context mai vast. Pe de altă parte, problemele sunt rareori rezolvate în cadrul sistemului care le-a generat. Credem că titlul de CEaC (Capitală Europeană a Culturii) reprezintă o oportunitate pentru soluţionarea unor probleme specifice: actualizarea, atât de necesară, a ofertei noastre academice, lipsa unei abordări integrate asupra discrepanţelor sociale şi a comunităţilor marginale, izolarea funcţională a industriilor creative locale sau absenţa unui brand turistic şi cultural coerent”.

Maramureş sunt toţi vecinii ba chiar şi concurenţa

Judeţului reprezentat de Baia Mare i s-au adăugat la începutul lunii august şi judeţele Satu Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Bihor. Acestea s-au angajat printr-n protocol să susţină candidatura oraşului ajuns acum cu numai două săptămâni înaintea deciziei finale privind Capitala Europeană a Culturii. Și nu doar atât, băimărenii au anunţat în proiectul final depus că, pornind de la propunerea făcută tuturor celorlalte oraşe româneşti candidate de a colabora oricare dintre ele ar fi câştigător, a fost deja încheiat un memorandum de cooperare între Baia Mare şi Cluj-Napoca. Astfel, oraşul care pierde va oferi reţeaua sa de parteneri şi chiar membri din propria echipă pentru realizarea proiectelor câştigătoare ale concurentului.

Bine aţi venit

Dintre toate sloganurile asumate în concursul pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, băimărenii par să fi venit cu cel mai simplu. Cultura ospitalităţii, formula pe care a mizat echipa proiectului, a permis totuşi să fi integrate cel mai bine atât elementele de cultură tradiţională, cât şi resorturile investigaţiei culturale contemporane. Înainte să fie demararat proiectul de candidatură, oraşul apărea la ştiri mai ales din cauza acuzaţiilor de discriminare la adresa minorităţilor. Nu doar că aspectele care erau reproşate în presă au fost integrate în proiectele pentru titlul de Capitală a Culturii, dar nici măcar atunci când primarul în funcţie, Cătălin Cherecheş, a fost arestat, demersurile pentru obţinerea titlului nu au avut de suferit. Un motiv este şi elasticitatea dovedită de conceptul general: „Ospitalitatea reprezintă prima valoare pe care locuitorii şi vizitatorii o asociază cu oraşul Baia Mare şi principalul motiv pentru care turiştii sunt dornici să exploreze atât oraşul, cât şi judeţul Maramureş. Mai mult decât un slogan, Cultura Ospitalităţii atestă deschiderea oraşului nostru, capacitatea sa de a înţelege, de a găzdui, de a integra şi de a aprecia culturi diferite, forme variate de expresie artistică şi paradigme de dezvoltare succesive. Vocaţia ospitalităţii este dovada supremă de toleranţă, o mărturie a curajului, o reacţie originală în faţa adversităţii”. Concret, formula de la Baia Mare ţine să invite în oraş tot ce găseşte mai preţios din punct de vedere cultural în ultimii ani nu doar în zonă, ci oriunde în ţară, de la TIFF la Street Delivery şi chiar prin playlisturile conferinţelor internaţionale de succes.

Cultura trece prin… papilele gustative

Cel mai mare buget îl are prevăzut proiectul Performing Food, „dedicat mâncării, preparării, prezentării şi consumului de mâncare ce poate fi analizat ca un sistem performativ complex. Luând în considerare fiziologia gustului şi a mirosului, precum şi discursul gastronomic, prin intermediul conferinţelor, spectacolelor de tip performance, acţiunilor comunitare şi a evenimentelor artistice şi culturale, acest program, desfăşurat pe durata unui an, va analiza designul, punerea în operă şi coregrafierea preparării, prezentării şi consumului alimentar”. Cei 1.800.000 de euro sunt însă împărţiţi între nu mai puţin de 25 de demersuri separate, de la Festival Literar de mâncare în colaborare cu Oxford Literary Festival până la conferinţe şi festival de film de profil.

Un alt proiect complex este Calendarul Străvechi, una dintre puţinele întreprinderi din cursa pentru capitala culturală care au în vedere o integrare cât mai convingătoare a unei dimensiuni tradiţionale. Acest demers grupează în fiecare lună evenimente din domenii diferite, de la concerte la spectacole, instalaţii şi ateliere pregătite în jurul conceptelor străvechi specifice fiecărui moment din an.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.