Ordin pentru primii morți din București: CREMATORIUL!

Dacă soţii Ceauşescu nu ar fi dat bir cu fugiții, lăsând baltă „Epoca de Aur“, primii morți ai Revoluției de la București ar fi avut aceeași soartă ca morții Timișoarei: urma să fie arși, tot în cuptoarele Crematoriului „Cenușa“.

21 decembrie 1989: forțele de represiune asmuțite asupra protestatarilor transformaseră și Capitala într-un câmp de luptă la fel de sângeros cum fusese Timișoara, cu doar câteva zile înainte. Atunci, câteva zeci de cadavre au fost ridicate de pe străzi și duse, pe ascuns, în locuri dinainte stabilite. Intenția inițială a fost ca morții să fie ținuți cât mai departe de atenția opiniei publice și, mai ales, de ochii străinătății. Iar pentru asta se luaseră o serie de măsuri: actele de identitate ale decedaților fuseseră confiscate și, în același timp, se procuraseră sacii de plastic speciali, în care trupurile victimelor urma să fie transportate. În plus, un ordin dat de autoritățile comuniste, în seara și noaptea de 21 decembrie, a interzis autopsierea primilor morți din Bucureşti. Fuga Ceauşeștilor a stricat planurile anterioare, astfel că măsurile impuse de puterea comunistă au fost date peste cap, iar ulterior, morţii de la Bucureşti au putut fi luaţi de familii.

Fără autopsii, fără expertize balistice

Dosarul penal nr. 97/P/1990 se referă, în volumele XI-XIII, la cei 48 de oameni uciși în Bucureşti între 21 și 22 decembrie ‚89. Primul lucru care frapează este faptul că în niciunul dintre acele cazuri nu s-a efectuat autopsia cadavrelor. La fel de ciudat este şi faptul că în aceste cazuri nu s-au verificat nici tipurile de muniţie găsite în victime. Există foarte multe mărturii referitoare la faptul că medicii au scos din corpurile pacienţilor gloanţe şi fragmente de muniţie, pe care unii le-au şi păstrat. În ciuda acestui fapt, primii anchetatori nu le‑au considerat ,,corpuri delicte“, astfel că ele nu au putut fi utilizate ca mijloace de probă. Mai mult decât atât, primii anchetatori nu au efectuat nici expertize balistice, care să determine tipul armelor şi direcţiile din care s-a tras asupra victimelor. Dacă aceste investigații ar fi fost făcute în timp util, descoperirea vinovaților ar fi fost cu mult mai simplă, întrucât se cunoștea cu precizie amplasarea forţelor de represiune.

„Pe bandă rulantă“

Faptul că majoritatea cadavrelor din Bucureşti din 21 și 22 decembrie nu au fost autopsiate, precum şi cel referitor la „drumul“ pe care acestea le-ar fi avut dacă soţii Ceauşescu nu fugeau pe 22 decembrie se regăsesc în declaraţiile medicilor de la Spitalul Colţea şi ale celor de la IML.

Mai mulţi medici legişti, care în noaptea de 21-22 decembrie 1989 s-au aflat la IML, au relatat procurorilor militari momente inedite trăite atunci, precum şi situaţii şocante referitoare la soarta decedaţilor care, la un moment dat, au început să sosească „pe bandă rulantă“, după cum a declarat unul dintre medici.

Patru zile – anonimi

Bogdan Marţian, medic legist, a relatat că în noaptea de 21 decembrie, între orele 19.00 şi 5.00, la IML au fost aduse 18 cadavre. La ora 21.00, a luat legătura cu conducerea IML de atunci, directorul Vladimir Beliş şi dr. Tamaș, care i-au spus să bage cadavrele în frigidere până a doua zi, fără să le identifice. Doctorul Marţian a relatat că, spre dimineaţă, au venit doi civili pentru a ridica buletinele decedaţilor aflaţi în Institut. „În jurul orei 4.00 au venit doi civili care au zis că sunt de la Cercetări Penale de la Miliţia Capitalei (unul se numea Ioniţă), că au ordin să ridice actele cadavrelor şi să ceară la IML ca aceste cadavre să nu fie trecute în evidențe. Eu le-am spus că în lipsa procurorului Popov nu le dau actele de identitate. Popov a venit la orele 5.00-6.00 şi mi-a spus să fac identificarea şi un examen macroscopic extern, ceea ce am şi făcut. Apoi, subofiţerul MI care-l însoţea pe Ioniţă a strâns actele de identitate ale celor 18 cadavre şi au plecat. Pe 25-26 decembrie, căpitanul Ionescu Florian de la Miliţia Sectorului 4 mi-a adus actele.“ Atât din declaraţia doctorului Marţian, cât şi din ale altor medici de la IML reiese că cele 18 cadavre nu au fost autopsiate niciodată. Iar familiile au putut lua decedaţii de la IML abia după 26 decembrie 1989 până pe 14 ianuarie 1990. Doctorul Marţian relatează că pe 22 au mai fost aduse la Institut alte cadavre care aveau un leucoplast pe care scria „mort 21 sau 22 decembrie 1989“, care au avut aceeaşi soartă ca şi celelalte 18, adică nu au fost autopsiate.

Urma să fie arşi

Spitalul Colţea, cea mai apropiată unitate sanitară de centrul Capitalei, a înregistrat cel mai mare număr de victime. Datele din Dosarul nr. 97/P/1990 arată că sute de răniţi au fost aduşi acolo. Atunci, regimul Ceauşescu ordonase ca majoritatea victimelor să fie aduse la camera de gardă a acestui spital. Lucia Cerăceanu, asistentă ATI la Colţea, a declarat procurorilor militari că, în 21 decembrie 1989, medicul-şef dr. Constantin Ionescu a primit un plic sigilat, l-a citit şi ne-a spus că i se cere ca morţii să fie puşi în saci de plastic şi duşi la morgă, pentru a fi arşi. „Însuşi dr. Ionescu era revoltat de ceea ce i se cerea prin acel ordin şi ştiu că nu a procedat în acea modalitate. În acea seară am avut un singur decedat“. Mai mult ca sigur că ordine similare primiseră şi alte spitale din Capitală.

18 bucureșteni urma să fie incinerați în Crematoriul „Cenușa“

Sacii erau pregătiţi

O altă declaraţie din dosar este cea a Ruxandrei Marcu, asistentă ATI. „În seara de 21 decembrie 1989, în jurul orei 17.00, am auzit când s-a dat telefon la biroul nostru din Secţia ATI şi o persoană, care s-a recomandat ca fiind reprezentantul Direcţiei Sanitare a Municipiului Bucureşti, a ordonat ca toţi morţii care vor veni să fie băgaţi în saci de plastic şi duşi într-un loc de unde urma să fie luaţi de cineva (nu ştiu de cine)“, susţine Marcu. Mariana Carp, asistentă medicală: „Reţin că în jurul orei 15.30 s-a primit un telefon de la conducere, care ne-a cerut să internăm toate persoanele care se prezintă la Camera de Gardă venite de la manifestanţi, indiferent de gravitatea afecţiunilor. Se insista pe reţinerea exactă a datelor de identitate“. O altă asistentă medicală de la Clinica ORL a spitalului, Ileana Strugaru, spune că în dimineaţa de 22 decembrie 1989 a fost sunată de doamna Lucaci, secretara directorului Silvian Daschievici, „care ne-a cerut să ducem la direcţie o listă cu bolnavii internaţi pe 21/22 decembrie“.

Medici și miliţieni

Angajaţi de la Colţea au declarat că, la scurt timp după ce o femeie decedată a fost adusă la spital, au venit doi miliţieni cu un sac special din plastic şi, în conformitate cu ordinele pe atunci în vigoare, au cerut cadavrul acesteia. Toate cadrele medicale aflate de faţă la acel moment au protestat, iar medicul-şef a refuzat să îndeplinească cererea miliţienilor. După o discuţie aprinsă cu cadrele medicale, ei şi-au luat sacul, au dispărut şi nu au mai revenit niciodată.

Morţii de la Colţea

Primii morţi de la Spitalul Colţea au fost: Valentina Pandele, 21 de ani, împuşcată în cap, George Cristian Richard, 25 de ani, împuşcat în torace, Radu Marian Don, 25 de ani, împuşcat în cap, Sorin Stermin, 18 ani, împuşcat în torace, şi doi bărbaţi neidentificaţi, împuşcaţi. Cadavrele celor neidentificaţi au fost trimise la Institutul Medico-Legal la 28 decembrie 1989.

Decretul nr. 466/1966

Decretul nr. 446 din 25 mai 1966 privind organizarea instituţiilor şi serviciilor medico-legale (aflat în vigoare în decembrie 1989) prevede la art. 4 atribuţiile acestora: a) ajută organele de urmărire penală şi instanţele de judecată în stabilirea adevărului prin efectuarea de expertize, noi expertize când există îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, constatări şi alte lucrări cu caracter medico-legal; b) efectuează cercetări ştiinţifice în problemele de medicină legală; c) contribuie la ridicarea nivelului calitativ al asistenţei medicale prin sesizarea deficienţelor constatate în activitatea unităţilor sanitare cu ocazia efectuării lucrărilor medico-legale. La art. 6 lit. b se prevăd următoarele: „Institutul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Legale «Prof. Dr. Mina Minovici» şi filialele sale efectuează noi expertize medico-legale, la cererea organelor în drept, în cazurile de: omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte şi moarte suspectă; deficienţe înacordarea asistenţei medicale; expertize psihiatrico-legale”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.