Tentativă rusească de lovitură de stat în Muntenegru
Două evenimente îngrijorătoare concomitente nu sunt de ajuns. După rezultatele alegerilor de la Chişinău şi Sofia, unde favoriţii Moscovei preiau preşedinţia ţărilor vecine cu România la est şi la sud, ştirea că Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, şi-ar fi cerut scuze pentru tentativa eşuată de lovitură de stat din Muntenegru vine să confirme că în estul Europei şi în Balcani a început operaţionalizarea doctrinei ruse de securizare a aşa-ziselor vecinăţi apropiate.
Potrivit “The Guardian”, Serbia a predat mai mulţi cetăţeni ruşi care sunt suspectaţi că au fost implicaţi în tentativa de lovitură de stat din Muntenegru (19 octombrie 2016). Muntenegrul, cu riviera la Budva, fief al oligarhiei ruse, a mai fost ţinta unor atentate antiguvernamentale cu paternităţi dubioase.
Mai multe surse diplomatice au declarat pentru cotidianul britanic că Guvernul de la Belgrad a predat, în secret, cetăţeni ruşi după o intervenţie a şefului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, care a efectuat o vizită în Serbia la 26 octombrie 2016, cu scopul de a detensiona situaţia.
Anterior, surse judiciare din Muntenegru au confirmat că un grup de „naţionalişti ruşi” ar fi plănuit să îl asasineze pe premierul Milo Djukanovic pentru a aduce un partid de opoziţie la putere. Tentativa de lovitură de stat ar fi avut loc chiar în ziua alegerilor, pe 19 octombrie a.c. (Reuters).
„Organizatorii acestui grup criminal sunt naţionalişti ruşi a căror premisă iniţială a fost că guvernul muntenegrean condus de Milo Djukanovic nu poate fi schimbat la urne, ci că trebuie schimbat cu forţa”, a declarat Milivoje Katnic, procuror specializat în lupta împotriva crimei organizate. Procurorul nu a precizat şi numele partidului prorus.
O sursă apropiată de Guvernul de la Belgrad a declarat că Patruşev, fost şef al FSB, şi-ar fi cerut scuze pentru acţiunile cetăţenilor ruşi şi a catalogat tentativa de lovitură de stat drept o operaţiune care nu a fost aprobată de Kremlin.
Persoanele care au participat la acest complot plănuiau să se îmbrace în uniforme de poliţie, să intre în sediul Guvernului din Muntenegru, să îl asasineze pe premierul Milo Djukanovic şi să instaleze la putere un partid prorus.
Ministrul sârb de interne, Nebojsa Stefanovic, a negat faptul că Guvernul din ţara sa a deportat cetăţeni ruşi implicaţi în lovitura de stat din Muntenegru.
După preluarea membrilor comandoului, publicaţia sârbă “Vecernje Novosti” a informat că „Rusia este gata să transfere Serbiei şase avioane MiG-29 şi un număr neprecizat de vehicule blindate”.
La Moscova şi Belgrad nu s-a spus nimic despre faptul că s-ar fi discutat acest aranjament, transferul echipamentului militar fiind decis în spatele uşilor închise la a 15-a reuniune a Comitetului interguvernamental pentru comerţ, economie şi cooperare tehnico-ştiinţifică Rusia-Serbia de la Suzdal.
Moscova intenţionează să transfere fără plată cele 6 aeronave, cu condiţia ca sârbii să suporte cheltuielile de reparaţii.
Preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, a declarat că intenţia Rusiei în ceea ce priveşte transferul de aeronave este un semn de cooperare sinceră şi prietenie între cele două ţări. Dar, având în vedere recentul scandal cu expulzarea din Serbia a teroriştilor ruşi care operau în Muntenegru, scandal muşamalizat de Belgrad la rugămintea Moscovei, oferta nu pare a fi un simplu gest de generozitate, ci plata pentru o greşeală asumată de Kremlin.
Avertismentul lui Dodon: „România să stimeze independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”
”Republica Moldova stimează independenţa şi integritatea teritorială a României, astfel că şi România trebuie să facă la fel”. Igor Dodon, care a mai spus că a văzut că la nivel de instituţii de stat din România „au fost trasate unele obiective pentru unirea din2018”, a fost solicitat de Agerpres să detalieze afirmaţia privind existeţa unui presupus plan privind unirea. El a răspuns: „Am auzit mai multe declaraţii ale mişcărilor unioniste din Republica Moldova şi ale unor personaje politice din România”. “Chiar am văzut că şi la nivel de instituţii de stat au fost trasate unele obiective pentru unirea din 2018. Am auzit şi declaraţii ale unor persoane oficiale. Atunci când am lansat un apel către conducerea României să ne explice, foarte clar, care este poziţia statului vecin faţă de toate aceste lucruri, nu am primit răspuns. Insist să am răspuns!“.
În privinţa politicii faţă de România, Dodon a reiterat, totodată, parteneriatul cu Bucureştiul „pe toate domeniile de interes reciproc“. “Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi antiromân. România este vecinul nostru. Sunt prietenii noştri buni. Vom continua parteneriatul cu România pe toate domeniile de interes reciproc. Dar am fost, sunt şi voi fi antiunionist. Am menţionat acest lucru de mai multe ori.”
Generalul Rumen Radev este noul preşedinte al Bulgariei
Candidatul susţinut de Partidul Socialist bulgar (BSP), generalul Rumen Radev, a câştigat categoric alegerile prezidenţiale din Bulgaria. Noul preşedinte este cunoscut ca favorabil reconsiderării relaţiilor cu Rusia, refacerii echilibrului geopolitic tulburat în Balcani şi Europa de Est, stopării emigrărilor şi ridicării sancţiunilor europene contra Rusiei, susţinând că Peninsula Crimeea este teritoriu rus.
Generalul Radev a fost comandantul aviaţiei militate.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac “Die Presse”, preşedintele bulgar în funcţie Plevneliev s-a arătat neliniştit de tentativele Rusiei de a “destabiliza Europa”, acuzând în special Moscova de finanţare a mişcărilor ostile Uniunii Europene.
Radev şi-a susţinut neutralitatea, argumentând că „este general al NATO format în Statele Unite”, că apartenenţa la UE şi NATO nu are alternativă, iar că un bun dialog cu preşedinţii SUA şi Rusiei este în interesul Bulgariei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.