Originea decretului lui Trump și a protestelor din SUA

„Vă bombardăm țara și producem un coșmar umanitar, apoi vă închidem acolo. Asta nu este politică externă, este un film de groază.“

Este mesajul publicat pe Twitter, pe 25 ianuarie, de senatorul democrat Chris Murphy, cu referire la decretul prezidențial promis de Donald Trump pentru interzicerea accesului în SUA în cazul cetățenilor din șapte state majoritar musulmane. Două zile mai târziu, președintele SUA semna acest decret și provoca prima mare criză din mandatul său: mii de cetățeni din Libia, Siria, Yemen, Sudan, Somalia, Iran și Irak, unii deținând și cetățenia unor state vestice, alții având permis de rezidență în SUA, s-au trezit reținuți pe aeroporturile americane sau despărțiți de familie.

Un decret antimusulman

Președintele Donald Trump a fost imediat aspru criticat de mai toate cancelariile occidentale, inclusiv de premierul britanic Theresa May. Presa americană îl arată cu degetul, la fel și americanii ieșiți în stradă pentru a protesta. Trump s-a apărat spunând că nu este un decret împotriva musulmanilor, iar șeful administrației prezidențiale, Reince Priebus, a fost mai dur: „N-o să ne cerem scuze pentru că facem America sigură“. Pe acest fond au apărut și primele bâlbe ale noii administrații. Primul a fost Priebus. El a declarat că deținătorii de permise de rezidență nu vor fi afectați de restricții, deși inițial aceștia nu au putut intra în SUA. Apoi, același Priebus spune că și un rezident american poate fi reținut, în cazul în care se observă că a călătorit frecvent în țările menționate. Urmează Rudolph Giuliani, fostul primar al New York-ului, acum consilier al lui Donald Trump, care îi dă lovitura șefului său. „Să vă spun povestea cu decretul. Când Trump l-a anunțat pentru prima data, el a spus «interdicție pentru musulmani». M-a sunat și mi-a spus: «Fă o comisie și arată-mi cum să fac lucrurile legal. Ce am făcut a fost să ne axăm pe pericol, nu pe religie»“, a spus Giuliani la Fox News.

Mușamalizarea unei politici

Însă Donald Trump și decretul său contestat nu au apărut de nicăieri. Cinci dintre cele șapte state musulmane atinse de acest decret au fost bombardate de administrația Obama în 2016 (Yemen, Libia, Irak, Siria, Somalia), iar două supuse sancțiunilor (Iran și Sudan). Ulterior, ABC News nota că președintele Obama a deportat mai mulți oameni decât toți președinții americani din secolul XX la un loc, iar administrațiile Obama și Bush au emis legi care au redus în primul rând din drepturile și libertățile musulmanilor. La fel ca Donald Trump, Barack Obma a restrâns dreptul la viză pentru cetățenii din aceste țări, cu toate că ei nu au fost implicați în atentatele din SUA din intervalul 1975-2015, după cum notează Institutul Cato. În schimb, state precum Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Egipt, ai căror cetățeni au comis asemenea atacuri, nu sunt supuse restricțiilor. „Să spui că Trump protejează țările cu care face afaceri este ridicol. Realitatea este că această listă selectivă reflectă o politică îndelungată: SUA au acordat un statut special pentru Arabia Saudită și Egipt timp de decenii. A pretinde că Trump este o aberație, o deviere radicală de la cursul istoriei și al valorilor americane este o iluzorie încercare de a mușamaliza acțiunile celor care au susținut și aplicat primii aceste politici“, scrie The Intercept.

O revoluție colorată în SUA?

În ciuda acestor realități, decretul lui Donald Trump este atacat cu duritate, iar bâlbele echipei sale sunt speculate la maximum. Reince Priebus declara chiar că rolul opoziției politice în America este jucat acum nu de Partidul Democrat, ci de marile publicații. Grupurile civice sponsorizate de rivalii președintelui mobilizează populația la proteste, iar Uniunea Americană pentru Libertăți Civile a depus o plângere în urma căreia judecători din New York, Boston, Seattle au dat verdicte care ajută doar câteva sute de imigranți, prinși în tranzit la intrarea în vigoare a decretului lui Trump. În acest context, site-urile proruse îl încurajează pe Trump să reacționeze cât de repede la aceste acțiuni împotriva administrației sale și chiar să pună pe picioare o televiziune precum portavocea Kremlinului, RT, pentru a riposta la atacurile presei, sugerând că președintele SUA nu ar trebui să se bazeze pe învățătura din următorul banc rusesc: „De ce în SUA nu poate avea loc o revoluție colorată? Pentru că acolo nu sunt ambasade ale Statelor Unite“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.