×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 4 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 20 august 2017, 18:37
EUR (€)
+0.0067 ↗
4.5883 RON
USD ($)
-0.0038 ↘
3.9066 RON
• • •
Palermo, Palatul Valguarnera-Gangi, şi valsul din "Ghepardul"
Ferestrele alternând la exterior frontoare triunghiulare şi semiciculare
Ferestrele alternând la exterior frontoare triunghiulare şi semiciculare

Barocul sicilian s-a născut în urma puternicului cutremur de pământ din 1693, care a impus reconstruirea unui mare număr de clădiri. Înainte de această dată, prezenţa lui pe insulă fusese foarte discretă şi colorată de inspiraţia din arhitectura locală, ceea ce îi dădea un aspect hibrid şi naiv. După cutremur, tinerii arhitecţi sicilieni, care în marea lor majoritate studiaseră al Roma, au reuşit să reproducă barocul mai sofisticat, la modă pe continent. Operele lor, pline de inovaţii stilistice, i-au inspirat pe arhitecţii locali, care au început să urmeze cu toţii acelaşi model. Începând din 1730, noile construcţii siciliene au fost supervizate de arhitecţii locali, care au dezvoltat o interpretare singulară a acestui curent artistic. Barocul sicilian a căzut în desuetudine după 1780, când neoclasicismul a devenit noul stil la modă. Bogat în ornamente şi decoraţiuni, acest baroc reflectă istoria socială a insulei din acea epocă şi este cântecul de lebădă al unei caste de mecena nobili. Fenomenul baroc a durat în Sicilia abia o jumătate de secol, dar a imprimat insulei o identitate arhitecturală care s-a păstrat până astăzi.

Faţada austeră în stilul barocului sicilian

Palatul Valguarnera-Gangi, numit şi Palatul Gangi, situat în centrul cartierului Kalsa din Palermo, în Piazza Croce dei Vespri, datează din secolul al XVIII-lea. Construcţia lui, tipică pentru barocul sicilian, a început în jur de 1750 şi s-a terminat în anii 1780.

Splendida lui Galerie a oglinzilor, cu cornişe, lambriuri cu motive florale, oglinzi oxidate de timp este în întregime aurită, dar un aur patinat, fanat, pal, aproape argintat. Un aur care, potrivit lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, “îşi ascunde cu grijă preţul, cu pudoarea unei materii preţioase care te face să uiţi valoarea ei”.

Galeria oglinzilor

Plafonul cu boltă dublă este acoperit de o mulţime de stucaturi baroce, de fresca pictată de maestrul Gaspare Fumagalli şi luminată de o lustră de Murano cu o sută de braţe, operă a sticlarului Briatti. Nu mai există decât trei exemplare de această dimensiune în lume. Podeaua este formată din plăci de ceramică de Vietri povestind Muncile lui Hercule.

Sala de arme este vestită pentru acustica sa, Salonul verde este decorat cu scenele tuturor marilor sinucideri din mitologie, Sufrageria, albă, are aurituri în stil pompeian. Urmează salonul albastru, salonul roşu…

Fresca plafonului din Sala de bal

În Sala de bal, de 220 de metri pătraţi, tronează pianul pe care lui Wagner, prieten al familiei Valguarnera Gangi, ca şi Rossini sau Familia Regală a Angliei, de altfel, îi plăcea să compună.

La capătul Galeriei Oglinzilor, două incredibile budoare, decorate integral cu motive chinezeşti, sunt prevăzute cu o scară secretă folosită de stăpânii casei pentru întâlnirile lor galante.

Valsul dansat de Burt Lancaster şi Claudia Cardinale

În mai multe încăperi ale acestui palat, mai ales în Sala de Bal şi în Galeria Oglinzilor, a filmat Luchino Visconti, în 1963, scena balului din neuitatul său Ghepardul, cu faimosul vals dansat de Burt Lancaster, în rolul prinţului, Claudia Cardinale în cel al Angelicăi şi Alain Delon întruchipându-l pe Tancredi.

În 1748, prinţul Pietro Valguarnera s-a căsătorit cu nepoata sa, Marianna, unica moştenitoare a Palatului Valguarnera şi a pământurilor Villei Valguarnera de la Bagheria. Cei doi soţi au început mărirea şi refacerea palatului existent.

Bolta dublă a Galeriei oglinzilor

Lucrările, supervizate de Marianna Valguarnera, au fost conduse de un tânăr arhitect din Trapani, Andrea Giganti, elev al lui Giovanni Biagi Amico. Andrea Giganti a mărit palatul, adăugându-i actuala Galerie a oglinzilor, într-un stil tipic pentru barocul sicilian, cu dublul său plafon ajurat şi pavimentul de majolica de Vietri. Pentru realizarea ei a fost nevoie de 10 ani. În acelaşi spirit, bolta Sălii de bal sau Marele Salon, cum mai era numită, a fost decorată cu stucaturi rococo şi fresce, iar podeaua formată tot din majolică istoriată.

Imagine din interiorul palatului

Câţiva ani mai târziu, a revenit de la Roma Giuseppe Venanzio Marvuglia, marele arhitect sicilian al neoclasicismului, care pare să fi influenţat continuarea lucrărilor. Salonul Oval, cu pereţii auriţi, ritmaţi de pilaştri, şi cu bolta decorată cu o frescă alegorică, atribuită lui Giuseppe Velasco, se înrudeşte cu stilul pompeian.

În sfârşit, în anii 1780, noul prinţ Gangi, Giuseppe Emanuele Valguarnera, a apelat la arhitectul neoclasic Giovanni Battista Cascione, căruia documentele din epocă îi atribuie scara monumentală ce duce la primul etaj.

Lustra Sălii de bal

Faţada palatului este marcată şi ea de barocul sicilian, austeră şi cu un portal din lemn, cu un aspect mai puţin elaborat, aşa cum aveau edificiile din acea epocă. Potrivit tradiţiei clasice, frontoanele ferestrelor înalte alternează triunghiuri şi arce semicirculare.

Palatul Gangi, cu o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi, a suportat importante lucrări de restaurare în ultimii ani din iniţiativa proprietarilor lui, prinţul şi prinţesa Vanni Calvello Mantegna di Gangi.

De la bolţi la mobilier - un palat muzeu

Carine Vanni Mantegna, soţia prinţului Giuseppe Vanni Calvello Mantegna di Gangi, este însă pe cale să renunţe la continuarea acestor lucrări, pe care nu le mai poate susţine financiar. Într-un interviu din luna mai, acordat cotidianului Corriere Della Sera, prinţesa, de origine franceză, a ameninţat că vinde totul, din cauza noilor reglementări, potrivit cărora nu mai beneficiază de scăderi de taxe şi de niciun ajutor din partea municipalităţii: “Detest Palermo şi nu-l suport decât din cauza hardughiei acesteia”. Cuplul princiar a investit timp de 20 de ani 4 milioane de euro pentru a menţine palatul în starea lui actuală.

Lustrele de Murano şi pavimentul istoriat din majolică de Vietri

În timpul splendorii proprietarilor lui, Palatul Gangi îşi putea permite luxul de a angaja 20 de artizani. Proprietarii creaseră chiar un atelier de restaurare în palat. “Singurii care îmi propun să mă ajute sunt francezii şi elveţienii. S-ar părea că palermitanilor nici nu le pasă”, spunea Carine Vanni Mantegna.

Portretul Mariannei Valguarnera

Palatul Gangi este cea mai frumoasă reşedinţă din sudul Italiei, după Palatal regal Caserta. “Galeria Oglinzilor este unul dintre cele mai frumoase saloane din Europa în stilul barocului târziu. A fost conceput de artizanii din Trapani şi nu are de ce să invidieze marile palate din Sankt Petersburg. De la cherubinii din nişe, trecând prin marea lustră de Murano sau prin console, până la tapiserii, nimic nu s-a schimbat din 1750. Aceste locuri şi legături familiale trebuie respectate”, explică prinţesa, citată de presa franceză.

Uşile şi piesele de mobilier bogat decorate şi aurite

Lista restaurărilor este imensă: 800 de metri pătraţi de acoperiş, 400 de metri pătraţi de terase, 350 de mobile şi uşi, cinci bolţi şi fresce, 75 de tablouri, mii de piese de argintărie, sute de porţeanuri, imense pavimente de ceramică.

Prinţesa Carine Vanni Mantegna în Palazzo Gangi

Istoria Siciliei a fost agitată din cauza plasării ei geografice. Grecii, romanii, arabii, normanzii, aragonezii au guvernat-o pe rând. Vulcanii şi cutremurele nu au menajat-o. Palermo păstrează însă urme ale perioadelor sale fericite şi este presărat cu locuri minunate. Palatul Valguarnera-Gangi este unul dintre cele mai importante din Sicilia prin mărimea, calitatea decoraţiei şi păstrarea aproape intactă a trecutului său.

Victoria AnghelescuPublicat Joi, 16 iunie 2016
7102
 | 5
 | 0
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
17 articole/ Actualizat Sâmbătă, 12 august 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
30 articole/ Actualizat Sâmbătă, 05 august 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
6 articole/ Actualizat Duminică, 09 iulie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
142 articole/ Actualizat Joi, 17 august 2017
Ioan Vieru

Poliția rutieră se află de mulți ani în derivă printr-un management tot mai defectuos. Scandalurile din ultimii ani arată nu numai lipsa de profesionalism a poliției, ci funcționarea acestei instituții plătită de la bugetul public printr-o mentalitate a fostei miliții comuniste.

Ioan VieruPublicat Joi, 17 august 2017