Până la urmă, Grecia contează: „Dacă euro eșuează, Europa este pierdută”

Indicii bursieri din întreaga lume arată că, până la urmă, Grecia contează. Bursele s-au deschis pe roșu luni, 29 iunie, după retragerea Atenei de la negocierile cu creditorii și anunțarea unui referednum pe 5 iulie. Perspectiva unui Grexit a alarmat piețele internaționale, iar faptul că părăsirea zonei euro este o zonă total necunoscută pentru birocrații de la Bruxelles face ca liderii europeni să își mențină apelul prin care cheamă Grecia la negocieri și in ceasul al 13-lea.

Merkel: dacă euro eșuează, atunci Europa eșuează

Luni, Angela Merkel declara că Europa trebuie să ajungă la un acord cu Grecia, insistând însă pe angajamentele ce trebuie asumate de guvernul elen. ”Dacă abilitatea de a ajunge la compromis este pierdută, atunci Europa este pierdută. Acesta este înțelesul a ceea ce am spus deseori: dacă euro eșuează, atunci Europa eșuează”. ”Europa poate face față mult mai bine unei crize precum cea din Grecia, pentru că avem legături cu Grecia și am avut multe rezultate bune împreună”, a mai spus Merkel.

O poziție similară a adoptat și ministrul francez de Finanțe, Michel Sapin, care mai întrevede șanse pentru ajungerea la un acord cu Grecia până pe data de 30 iunie, la care expiră acordul în vigoare. Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, își exprimă îngrijorarea față de o contagiune a crizei din Grecia în țara sa și speră că în următoarele 48 de ore se va ajunge la un acord. Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, mizează pe caracterul imprevizibil al negocierilor și arată că, dacă până acum au avut loc suprize uriașe, acestea se pot repeta în următoarele ore.

”Eram aproape de un acord”

Nimeni nu a înțeles decizia premierului elen Alexis Tsipras de a anunța un referendum imediat după ce a părăsit negocierile de vineri cu creditorii Greciei. ”Eram aproape de un acord. Toata lumea credea că se poate încheia acordul. Luni (22 iunie) convocasem o reuniune a Eurogrupului la solicitarea grecilor, apoi o alta miercuri și înca una joi. Și Consiliul European de joi și vineri a dus la niste progrese. Pentru asta am convocat un Eurogrup și sâmbătă”, spune o sursă din cadrul negocierilor, citată de Liberation.

Un referendum fără sens și o sinucidere politică

Toți liderii zonei euro au fost surprinși de decizia premierului Tsipras. În primul rand, premierul îi cheamă pe greci la vot pe 5 iulie pentru a decide acceptarea sau neacceptare unui acord care nu mai există, căci el expiră pe 30 iunie. Mai mult, în timpul negocierilor din weekend s-a ajuns la un acord pentru modificarea documentului (creditorii au acceptat ca TVA-ul în turism să nu crească de la 9% la 23%, ci doar la 13%). Prin urmare, grecii se vor pronunța asupra unui acord care nu se mai referă nici la extinderea imprumuturilor, nici la restructurarea datoriei, nici la un plan de investiții. Singura chestiune rămasă în picioare este acceptarea sau nu a rămânerii in zona euro. Aici intervine al doilea aspect important: guvernul Tsipras a făcut apel la populație pentru a vota împotriva acordului, știind că majoritatea grecilor susțin rămânerea în zona euro, ceea ce duce cu gândul la posibila sinucidere politică a guvernului, în cazul în care votul ar fi pozitiv.

”Dacă aș fi grec, aș vota împotriva acestui text, pentru că nu conține decât creșteri de impozite și reduceri ale cheltuielilor publice. De fapt, textul nu spune nimic, nu este însoțit de măsuri care să ofere grecilor un orizont”, spune un înalt diplomat european.

Grecia părăsește zona euro

În cazul în care grecii resping acordul deja expirat, votul poate fi considerat ca exprimarea dorinței de a părăsi zona euro. Va fi momentul în care UE și zona euro vor intra pe un tărâm total necunoscut. ”Nu există reguli pentru ieșirea din zona euro, nimeni nu a prevăzut o asemenea situație”, spune o sursă din cadrul UE.

Grecia poate rămâne formal în zona euro în acest caz, însă nu ar mai avea acces la banii lichizi oferiți până acum de Banca Centrală Europeană. Pentru a plăti salariile și pensiile, guvernul va trebui să preia controlul Băncii centrale și să emită o nouă monedă. Va fi o monedă care nu va putea cumpăra decât produsele ”made in Greece”, iara țara se va afla în situația Cubei castriste, unde circulă în paralel un peso și un ”peso convertible”, cu care se pot cumpăra servicii și produse straine. Este un scenariu nesustenabil pentru o țară cu o cota mare a importurilor, precum Grecia.

Grecia rămâne în zona euro

În cazul în care populația votează în favoarea acordului (inexistent), acesta va fi, în fapt, un vot pentru rămânerea în zona euro. Analiștii susțin că guvernul va fi nevoit să-și prezinte demisia și vor urma alegeri anticipate.

În plan economic lucrurile vor cel puțin la fel de complicate. În primul rând, guvernul va trebui să continue măsura impusă începând de luni, 29 iunie – controlul capitalului. Apoi, noul guvern va trebui să negocieze un acord cu totul nou împreună cu creditorii internaționali, atât timp cât cel expirat nu mai poate fi prelungit. Parlamentele statelor din zona euro vor fi din nou chemate să voteze pentru aprobarea pompării unor noi sume pentru Grecia. Votul din Bundestag va fi crucial și va pune din nou la încercare guvernul Merkel. Noul acord va fi negociat de Grecia de pe o poziție mult mai apropiată de cea a creditorilor, dat fiind rezultatul referendumului, iar măsurile acestora vor acceptate în mare parte.

Ce presupune controlul capitalului?

În primul rînd se limitează la doar 60 de euro (în cazul actual) banii cash care pot fi extrași într-o zi. Pot fi efectuate însă plăți online în valoare mai mare. Deponenții nu pot transfera în alte țări bani cash. Se pot limita tranzacțiile în monedă străină. Totul are ca scop oprirea hemoragiei de euro din Grecia, care nu mai este alimentată de BCE.

Până acum, doar Cipru a mai impus controlul capitalului, în timpul crizei din 2013. Atunci, ciprioții care plecau din țară nu puteau scoate mai mult de 1.000 de euro, iar plățile sau traferurile în afara țării erau limitate la 5.000 de euro pe lună. Companiile puteau efectua zilnic asemenea plăți, până la cel mult 5.000 de euro. Sumele mai mari trebuiau aprobate de o comisie specială.În Cipru, măsurile au rămas în vigoare până în urmă cu doar câteva luni, respectiv aproape doi ani.

Este legală măsura?

Libera circulație a capitalului este un principiu stipulat în tratatele europene. În cazul Ciprului, Bruxellesul a permis instituirea măsurii, justificând prin ”riscul destabilizării complete” a sectorului financiar. În cazul Greciei există deja un comunicat al Comisiei Europene care semnalează că UE va permite asemenea masuri.

Cum vor fi afectați turiștii din Grecia?

Pentru că turiștii vor fi principala sursă de euro cash a Greciei, aceștia au și vor avea posibilitatea de a extrage cash în mod normal, scrie BBC. Practic, cardurile bancare emise în alte țări pot fi folosite neîngrădit, întrucât lichiditățile extrase provin, în ultimă instanță, de la o bancă din afara Greciei. Cardurile emise în străinătate sunt explicația cozilor de luni, 29 iunie, de la ATM-urile din Grecia, scrie BBC. Doar cu acestea se pot extrage sume mai mari de euro.

Datoria Greciei: de la trucurile guvernelor, la dezastrul economic și social

Începând din 2010, creditorii au oferit Greciei nu mai puțin de 260 de miliarde de euro. Imensa majoritate din acest împrumut vine din partea statelor membre euro și a Băncii Centrale Europene – circa 230 de miliarde de euro. Restul de circa 30 miliarde sunt sumele oferite de FMI.

Împrumutul a fost oferit prin două planuri de ajutor. Primul a fost decis de urgență în mai 2010. A fost vorba de 110 miliarde de euro (80 de miliarde din partea statelor din zona euro). Aceasta a fost suma care a salvat Grecia de la faliment prin acoperirea datoriilor mascate de statisticile false oferite Bruxelles-ului și băncii de la Frankfurt de guvernele elene (socialiste și conservatoare deopotrivă) implicate în proiecte megalomanice, precum Olimpiada din 2004. Nu este mai puțin adevărat că guvernanții de la Atena au fost consiliați să contracteze noi și noi credite de către reprezentanți ai unor bănci prestigioase. În 2009, aceste trucuri ies la iveală.

Împrumutul a presupus acceptarea de către guvernele elene au unor măsuri de austeritate foarte dure. Atunci au avut loc primele reduceri ale salariilor bugetarilor, ale pensiilor, precum și prima majorare a TVA-ului, cu 3%. Au urma alte sase ”pachete de austeritate”.

În 2010 s-a considerat că suma împrumutată ar trebui să fie suficientă pentru Grecia până în 2013. Pentru a limita efectul de contagiune, liderii UE au pus bazele unui Fond European de Stabilitate Financiară (circa 750 de miliarde de euro), din care au fost împrumutate Irlanda si Portugalia.

În 2011 se constată că sumele împrumutate Greciei nu vor fi suficiente. În martie 2013, statele euro și FMI cad de acord asupra unui nou împrumut, de 130 de miliarde de euro. Pe parcurs, acesta a fost suplimentat până la circa 164 de miliarde de euro, dintre care 144 de miliarde sunt acordate de statele euro, iar restul de FMI. Acordul trebuia să expire la finalul lui 2014, însă a fost prelungit până în acest moment. Ultima tranșă din acest imprumut, de 7,2 miliarde de euro este cea care a provocat discordia actuală – creditorii cer Greciei să reformeze sistemul de pensii, să majoreze TVA-ul și să se angajeze în privatizări strategice, în schimbul acestei tranșe, însă guvernul de la Atena a refuzat.

Al doilea împrumut a fost oferit din Fondul European de Stabilitate Financiara (devenit Mecanismul European de Stabilitate), finanțat tot de statele euro, precum și prin acorduri directe cu aceste state. Prin urmare, marii creditori ai Greciei sunt Germania și Franta, Italia și Spania, nu FMI. Franța, spre exemplu, a împrumutat în mod direct Grecia cu peste 11 miliarde de euro și a contribuit la Fondul European de Stabilitate Financiară cu 32 de miliarde de euro. Este motivul pentru care chestiunea datoriei Grecii este o temă electorală extrem de sensibilă în statele mari din zona euro.

Datoria acumulată de Grecia până în 2010 a fost redusă de mai multe ori, inclusiv creditorii privați acceptând pierderea unor sume importante. Apoi, dobânzile la care Grecia a primit imprumuturile de după 2010 au fost și ele reduse. Spre exemplu, dobânda împrumuturilor oferite porin Mecanismul European de Stabilitate a fost anulată pe o perioadă de zece ani.

Cum trăiau grecii înainte de criză și cum o fac după 2010

Primul pachet de austeritate, începutul anului 2010. Înghețarea salariilor funcționarilor publici, reducerea cu 10% a bonusurilor, reducerea plății orelor suplimentare și a diurnelor.

Al doilea pachet de austeritate, martie 2010. Reducerea cu 30% a bunusurilor de Crăciun pentru bugetari, reducerea cu 7% a salariilor bugetarilor și a celor din mediul privat, creșterea TVA de la 19% la 21%, cresterea accizei pentru carburanți cu 15%.

Al treilea pachet de austeritate, mai 2010. Reducerea cu 8% a bonusurilor în sectorul public, limitarea la 500 de euro a celui de al 13-lea si al 14-lea salariu pentru bugetari și anularea lor pentru cei cu salarii de peste 3000 de euro. Limitarea la 800 de euro pe luna a celei de a 13-a si a 14-a pensii și anularea acestora pentru pensionarii care primesc peste 2.500 de euro lunar. Impunerea unei taxe speciale pentru pensiile mari. Majorarea TVA de la 21 la 23%. Accize suplimentate cu 10% pentru tutun, alcool, automobile de lux. Majorarea vârstei de pensionare de la 61 de ani la 65 de ani. Reducerea numărului de comapnii publice de la 6.000 la 2.000.

Al patrulea pachet de austeritate, iunie 2011. Privatizări în valoare de 50 de miliarde de dolari, majorarea taxelor pentru cei cu venituri de peste 8.000 de euro anual. O taxă suplimentară de 2% pentru combaterea șomajului. Reducerea pensiilor cu 6-14%.

Al cincilea pachet de austeritate, februarie 2012. Reducerea cu 22% a salariului minim, de la 750 de euro. Eliminarea bonusurilor pentru concedii. Reducerea cu 300.000 a numărului funcționarilor publici. Reduceri ale cheltuielilor pentru sănătate și apărare. Privatizări în valoare de 15 miliarde, pana in 2015.

Al șaselea pachet de austeritate. Reduceri de cheltuieli publice de 10 miliarde de euro și colectarea a 3,5 miliarde de euro prin majorări de taxe.

Al șaptelea pachet de austeritate, iulie 2013. Concedierea a 15.000 de funcționari publici.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.