Paradoxurile unei industrii: vinde mai bine, dar dă oamenii afară

Companiile care activează în sectorul naţional de apărare au avut în acest an creşteri de producţie, exporturi şi afaceri, dar industria continuă să se confrunte cu probleme precum active inutilizabile, tehnologii învechite, lipsa comenzilor pe piaţa internă şi îmbătrânirea personalului.

Cifra de afaceri a crescut cu 13%, valoarea exportului este mai mare cu 31,77%, iar valoarea contractelor pentru export este egală cu valoarea însumată a exporturilor din ultimii trei ani, potrivit Ministerului Economiei. Au fost încheiate contracte până în anul 2019, în timp ce mai multe companii au realizat profituri operaţionale, unele dintre ele urmand să atingă capacitatea maximă de producţie. În ciuda acestor performanţe, industria de apărare românească va da afară 800 de angajaţi până în 2017. Companiile afectate vor fi Romarm (cu toate filialele sale: Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir, Tohan SA, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Mija SA), Romaero şi IOR. În conformitate cu un proiect de ordonanţă de urgenţă, viitorii foşti angajaţi ar urma să primească plăţi compensatorii echivalente cu 24 de luni de muncă, totul cu scopul protecţiei sociale a celor disponibilizaţi. Mai exact, aceştia ar urma să primească, din 2015 şi până în 2019, în jur de 22 de milioane de lei.

Oficialii din Ministerul Economiei susţin că aceste măsuri, deşi nepopulare, sunt necesare pentru a readuce pe linia de plutire industria românească de armament. Pierderile fabricilor din industria de apărare au fost constante în ultimii ani, fiind nevoie de intervenţia Guvernului pentru ca acestea să scape de faliment.

Această mişcare a autorităţilor vine în condiţiile unor rezultate economice pozitive, dar şi a contextului regional şi global, marcat de conflicte militare. Compania Naţională de Tehnică Militară Romarm SA produce, spre exemplu, vehicule şi transportoare blindate, tancuri româneşti TR85M1, arme de foc pentru infanterie, precum şi muniţia necesară acestora, sisteme de artilerie şi muniţia aferentă, rachete antiaeriene, dar şi alte categorii de sisteme de rachete.

Creşterea cifrei de afaceri, cu 13%, este printre cele mai mari în cadrul ramurilor industriale şi în cadrul grupei industria bunurilor de capital. Companiile care au contribuit într-o măsură deosebită la o creştere a realizărilor industriei de apărare sunt: S. Uzina Mecanică SADU S.A. 65%, S. Fabrica de Arme Cugir S.A. 60%, S. IAR S.A. 52%, Compania Naţională ROMARM S.A. 47%, S. Fabrica de Pulberi Făgăraş S.A. 32%, S. Uzina Mecanică Moreni S.A. 30%, S METROM S.A. 28%, S.C. IOR S.A. 23%, S. Avioane Craiova S.A. 13%, S. Uzina Mecanică Mija S.A. 7%, S. Uzina Mecanică Bucureşti S.A. 7%.

Totalul exportului realizat în primul semestru din acest an, de către companiile de stat, a fost de aproximativ 284.000.000 lei, ceea ce înseamnă o creştere a exporturilor cu 31,77 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Companiile care au realizat cele mai mari creşteri ale exportului sunt: S. Avioane Craiova S.A. 86,5%, Compania Naţională ROMARM S.A. (aparat central) 39,31%, S.C. IOR S.A. 28,27%, S. IAR S.A. 17,45%. Din punctul de vedere al eficienţei economice au fost înregistrate creşteri ale profitului operaţional, ale productivitaţii muncii, precum şi scăderi ale cheltuielilor totale la mia de lei venituri. În prima parte a anului 2015 au fost contractate comenzi pentru muniţie şi armament în valoare de aproximativ 215.000.000 dolari, ceea ce va asigura desfăşurarea procesului de producţie în domeniul muniţiei şi armamentului până în 2019.

Valoarea contractelor încheiate în prima parte a anului este aproximativ egală cu valoarea însumată a exporturilor din ultimii trei ani. Companiile S.Uzina Mecanică Sadu S.A., S.Uzina Mecanică Cugir S.A., S.Fabrica de Arme Cugir S.A., S.Uzina Mecanică Mija S.A. şi S.Carfil Braşov S.A. vor atinge capacitatea maximă de producţie şi în acelaşi timp un grad mare de ocupare a forţei de muncă.

Industria este dependentă de piaţa externă atât în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime, materiale, subansamble sau componente cât mai ales din punctul de vedere al desfacerii, cea mai mare parte a producţiei, în proporţie de peste 80%, fiind destinată exportului. Industria de apărare românească începe să iasă şi din starea de izolare prin care a trecut în ultimii ani, crescând numărul contactelor externe cu noi potenţiali beneficiari.

Şi totuşi, companiile din industria de apărare se confruntă încă cu probleme ce ţin de existenţa unor arierate istorice, de existenţa unor tehnologii învechite, precum şi a unor active care nu mai au legatură cu producţia. „Operatorii economici se confruntă, în continuare, cu probleme legate de existenţa unor active substanţiale care nu mai au legătură cu activitatea de producţie şi care induc costuri, tehnologii care nu au mai fost modernizate, lipsa comenzilor de pe piaţa internă, îmbătrânirea forţei de muncă, dependenţa de importuri de materii prime şi altele”, se spune într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Unele programe de înzestrare ce urmează a fi derulate în viitorul apropiat vizează modernizarea fregatelor sau a transportorului blindat 8X8, la care companiile din industria naţională de apărare vor trebui să fie pregatite să participe cu condiţia îndeplinirii cerinţelor operaţionale şi tehnice.

Guvernul a decis anul trecut anularea unor obligaţii fiscale de 1,1 miliarde lei datorate de companiile Tohan Zărneşti, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi ale Fabricii de Pulberi Făgăraş.

Industria militară românească are o experienţă de peste 75 de ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.