Parfumul Olandei în floare

Amsterdamul îşi protejează moştenirea, începând cu frumoasele case de-a lungul canalelor, până la casele plutitoare din centrul oraşului. Aici, poţi să petreci câteva ore într-o “bruine kroeg”, cafenea maronie, unde se aud bilele de biliard prin zumzetul conversaţiilor, pentru a intra în atmosfera celui mai viu dintre oraşele lumii. Amsterdamul este oraşul care are peste 500 de astfel de cafenele. Lemn, aer, sticlă şi lumină sunt elementele care compun cafeneaua “De Jaren”. “De Kroon”, cu candelabrele sale de cristal, este una dintre cafenelele cele mai elegante din oraş. “Ceainăria albastră” este o comoară arhitecturală din anii ‘30, unde seara puteţi să dansaţi pe muzica unui DJ. “Greenwoods” este o ceainărie în stil englezesc foarte populară…

Deşi oraşul freamătă de viaţă şi este, în acelaşi timp, calm şi aşezat, exotic şi tolerant, iar anotimpurile însele adaugă note specifice lor, Amsterdamul pare o colecţie de tablouri de Brueghel, chiar şi atunci când oraşul pulsează în ritmul vieţii moderne.

Un oraş fascinant care-şi păstrează moştenirea

Redeschiderea cu mult fast a Rijksmuseum

Se observase cât de bine se puteau îmbina apa şi arhitectura pe “Singel”, primul inel de “grachten” (canale) ce înconjoară centrul istoric, aşa că s-a hotărât crearea a încă trei canale circulare, care dau notă definitorie oraşului, trasate cu precizie matematică, “Herengracht”, “Prinsengracht” şi “Keisersgracht”, pe cheiurile cărora s-au ridicat case multicolore şi înguste. “Grachtengordel”, magnificul cerc de trei canale, a fost proiectat la începutul secolului XVII pentru a soluţiona creşterea rapidă a populaţiei, fiind construit în două etape. Planul costisitor a avut raţiuni exclusiv estetice, neţinând cont de căile navigabile existente. Amsterdamul fusese fondat de o comunitate de pescari, stabilită pe malurile mlăştinoase ale râului Amstel. Apoi, canalele exterioare au fost fortificate. “Magere Brug”, construit în 1672, este atât de îngust încât a primit porecla de “Podul piele şi os”. Acest pod mobil din lemn a fost reconstruit în 1969. De pe canale, pot fi zărite “Trezoreria”, “Podul Închisorii”, cel mai alt pod din Amsterdam, “Vaporaşul cu pisici”, ancorat pe Singel, unde şi-au găsit adăpostul sute de feline, “Ţarul beat” (se spune că Petru cel mare s-a îmbătat în casa prietenului său Christoffel Brant), cea mai veche cafenea, “Chris” de pe Bloenstraat, datând din 1624, cea mai nesigură cafenea, “Café de Sluyswacht”, construită în 1695, “Pagoda plutitoare”, de fapt un faimos restaurant chinezesc plutitor şi un turn de apărare medieval, numit “Turnul lacrimilor”.

Un oraş în continuă reînnoire

În Amsterdam întâlneşti nu numai canale, barcazuri locuite, flaşnete imense, Palatul Regal, biserici minunate, poduri înguste, dar şi străzi largi precum Damrak, unde oamenii stau la terase, parcuri precum Vondelpark sau Begijnhof, oraşul degajând între zidurile sale o atmosferă calmă care-i face pe vizitatori să se simtă ca acasă.

Regata de Queen’s Day

Târgurile de vechituri sunt renumite, în special cel de la Waterlooplein, dar se poate scotoci şi prin mici magazine extrem de tentante şi originale. Oraşul are cele mai ţipătoare, mai colorate şi mai nebune magazine din Europa. “Le Jardin”, nume care a devenit în olandeză “De Jordaan”, este acea parte a oraşului având case cu mici grădini, magazine delicate, locuită de excentrici şi artişti. Este de fapt un sat cu aspect cu totul specific, situat în interiorul oraşului.

Celebre muzee, săli de concert, cafenele şi cluburi

Faimoasa sală Concertgebouw, un templu al muzicii

Micul oraş Amsterdam exercită o atracţie unică. Este un loc vibrant, o comoară de bogăţii artistice, un oraş cu peste 900 de ani de istorie, pe parcursul cărora a fost centrul unui imens imperiu. Elegant şi senin, el are o faţă nevăzută care este parte integrantă a personalităţii sale, asemeni faimoasei reţele de canale.

Ţara lalelelor şi a morilor de vânt

Poţi să vizitezi principalele atracţii ale oraşului, de la “Muzeul Van Gogh”, inaugurat în 1973, care găzduieşte cea mai mare colecţie de opere ale artistului, punând în valoare, cronologic, evoluţia pictorului post impresionist (cu lucrări ca “Floarea soarelui”, “Semănătorul”, “Ţărani mâncând cartofi”, “Bărci de pescuit pe plaja de la Saintes-Maries-de-la-Mer”, “Autoportret”, “Irişi”), la “Rijksmuseum” cu inegalabila colecţie de artă flamandă din secolul al XVII-lea (printre care “Lăptăreasa” de Vermeer şi “Rondul de noapte” de Rembrandt, cu ceramică de Delft şi cuferele regale de nuntă). Pentru a apăra oraşele, în Olanda se organizaseră companii de puşcaşi. Ele erau organizate după aceleaşi principii ca breslele medievale. Faptul că odinioară purtau arme pare acum o poveste. Ele îşi aveau propriile sedii, “doelen”, în care erau expuse picturi ale ofiţerilor şi ale subordonaţilor. Membrii companiilor erau comanditari importanţi pentru artiştii olandezi. Când căpitanul Frans Banning Cocq şi locotenentul său Wilem van Ruytenburch au cumpărat Compania de puşcaşi din Amsterdam, în jurul anului 1642, au vrut să o împodobească cu şase portrete de grup. Una dintre comenzi i-a fost acordată unui pictor de 36 de ani, Rembrandt Harmenszoon van Rijn, faimos în oraş ca portretist, creator de tablouri religioase. Tabloul era mare, aproape de 5×5,3 metri şi de atunci pictura lui Rembrandt, cunoscută sub titlul de “Rondul de noapte”, este principala atracţie de la Rijksmuseum. Colecţia este dominată de Rembrandt şi alţi pictori ai barocului olandez. Clădirea din prezent şi-a deschis porţile în 1885, un edificiu masiv cu aspect de fortăreaţă navală, proiectată de arhitectul şef Peter Cuypers. Clădirea a fost extinsă în câteva valuri şi reinaugurată, în 2013, după ce timp de 10 ani a fost un adevărat şantier. Reamenajarea excepţională a colecţiei a fost însoţită de o adevărată revoluţie. Directorul muzeului mărturisea: “Avem o colecţie de vechi maeştri, dar rolul nostru este s-o prezentăm unui public contmeporan. Pentru mine, Rembrandt este un tânăr artist revoluţionar”.

Unul dintre podurile vestite prin arta feroneriei, în Vondelpark

Muzeul “Ons’Lieve Heer op Solder”, o bijuterie arhitecturală din secolul XVII, aşezată în Felinarul Roşu, este fascinant, cu un interior puţin schimbat din Secolul de Aur până în prezent, având ca atracţii, Salonul pentru oaspeţi, Confesionalul, Biserica secretă, Capela Maria şi Depozitul de turbă. O altă incitantă oprire poate fi “Muzeul Van Loon”, o clădire restaurată cu grijă, purtând amprenta secolului al XVIII-lea (cu portretele familie Van Loon şi o uimitoare colecţie de monede de aur).

În parcul Keukenhof

În Amsterdam merită să faceţi un popas şi la “Muzeul de Istorie”, găzduit în vechiul orfelinat al oraşului, cu o colecţie impresionantă ce ilustrează istoria oraşului din secolul al XIII-lea, dar şi “Oude Kerk”, marea bazilică gotică ce păstrează o parte din comorile sale, în interiorul căreia se află o orgă impresionantă, cu cele 8 perechi de clopote, tuburi încastrate în stejar, statui din marmură şi incrustaţiile aurite oferind o privelişte maiestuoasă. Interesante sunt şi vitraliile care străjuiesc altarul şi conţin blazoanele breslelor între 1578 şi 1807. “Casa Annei Frank” este, de asemenea, un muzeu emoţionant.

Piaţa de flori în Parijse

Piaţa “Dam”, plină de cafenele, se află în inima oraşului şi marchează locul original în care, în secolul XIII, se găsea barajul Dam pe râul Amstel. Suntem în faţa unei adevărate parade arhitecturale care acoperă şase secole de istorie. Aici se găseau sediile Primăriei şi Bursei, aşa încât Dam a devenit centrul vieţii politice şi comerciale a oraşului. Poate că trecerea timpului a erodat din grandoarea sa, dar piaţa nu şi-a pierdut din culoare.

Cartierul Begijnhof este ca un sanctuar de case elegante, aflat în vecinătatea unei zone vechi. Fondat în 1346, are în preajmă câteva vestigii fascinante şi azi, printre care o casă construită în secolul al XV-lea şi o capelă atrăgătoare.

Autoportretul lui Vincent van Gogh

Oraşul se mândreşte cu nenumărate săli de spectacole şi concerte: “Concertgebouw” este un adevărat templu în care elita muzicienilor şi dirijorilor din întreaga lume concertează, una dintre cele mai prestigioase instituţii din lume. Familia regală olandeză vine la spectacolele de la “Muziektheater”, unde se află sediul companiilor olandeze de Operă şi Balet, unde biletele se epuizează cu câteva luni înainte. “Melkweg”, în traducere “Calea laptelui”, se află într-o fostă fermă de lapte. “Heineken” a devenit acum o elegantă sală de concerte. “Het Bethanien-Klooster”, aşezat într-o fostă mânăstire de călugăriţe, a fost transformat în spaţiu destinat concertelor. “Boom Chicago” este o sală de spectacole satirice cu teme diverse, abordând subiectele fierbinţi ale zilei, unde există multă voie bună şi tot atâta bere care se serveşte în halbe uriaşe.

Cu bicicleta între flori şi apusuri romantice

“Stadsschouwburg”, în stil neorenascentist, găzduieşte teatrul municipal, tot aici desfăşurându-se anual Festivalul Evreiesc.

Cluburile sunt o constantă a Amsterdamului. “Escape” poate găzdui aproape 2.000 de persoane, cu un ring imens de dans şi un sistem de sonorizare uluitor, “Sugar Factory” vă oferă o noapte de muzică de avangardă, jazz sau muzică electro, iar “Jimmy Woo”, cu stilul său oriental opulent, reprezintă cel mai trendy şi mai pretenţios club din Amsterdam. “Odeon” este o combinaţie uimitoare între Amsterdamul istoric şi sofisticatul stil modern, aflat într-o clădire din 1662, situată pe unul dintre cele mai frumoase canale. “Panama” este un alt club extravagant, în stilul unui teatru de vodevil. “Winston International” dă acestui spaţiu rococo o notă aparte, având o clientelă care-şi petrece serile în stilul cazinourilor de la Las Vegas.

Piste de biciclete inspirate de tablourile lui Van Gogh

Clădirea Muzeului Van Gogh aminteşte de stilul Bauhaus

În Amsterdam bicicletele sunt peste tot. Ciclismul este cea mai populară metodă de deplasare, iar bicicletele parcate una lângă alta pe poduri creează imagini pitoreşti.

2014 este în Olanda anul turismului pe bicicletă. Olanda dispune de 32.000 de kilometri de piste de biciclete.

Mori şi lalele la porţile Lissei

De altfel, un alt punct de atracţie al Amsterdamului de azi îl reprezintă pistele de biciclete, numite “Van Gogh”. Este un simbol al respectului pentru ambient şi una din marile revelaţii ale mobilităţii urbane. În Olanda, bicicletele constituie vehiculul privilegiat. La Eindhoven a fost prezentată prima pistă ciclistă interactivă, un mix de tehnologie şi sustenabilitate în serviciul bicicliştilor. Această pistă a fost realizată din asfalt reciclat şi este încălzită pentru a evita ca zăpada să se aştearnă pe ea în timpul lunilor reci. Această pistă a fost realizată în colaborare cu Studioul de arhitectură “Roosegaard” şi prezintă peste 600 de metri de pistă de-a lungul locurilor care l-au inspirat pe pictorul Van Gogh. Parcursul reprezintă un design unic în lume, cu mii şi mii de pietre şi lumini, desenate de artistul Daan Roosegaard, pietre care în timpul zilei se încarcă cu căldura solară, iar seara emit lumină, creând un joc de culori cu un efect poetic, de o frumuseţe uimitoare, desenat după un tablou al lui Van Gogh.

Keukenhof răsfaţă vizitatorii cu 7 grădini tematice

Nu numai că acest traseu ciclist este dotat cu semnale luminoase, dar pe margini există şi anumite forme de semnalizare care furnizează informaţii despre eventuala prezenţă a zăpezii sau a gheţii. Un parcurs care se transformă într-o experienţă senzorială de o mare valoare tehnologică, dar şi culturală.

Interiorul uneia dintre cele mai moderne săli de concerte din lume, Concertgebouw

O curiozitate a Amsterdamului este tunelul dedicat cicliştilor, sub cel mai faimos muzeu olandez. Sub “Rijksmuseum” există o galerie care traversează edificiul şi care, pentru a proteja lucrările de artă, începând cu 1931 a fost închisă traficului vehiculelor cu motor. În 2003, tunelul a fost închis pentru restaurarea muzeului, iar de puţin timp a fost redeschis numai traficului pentru biciclete. Să mai amintim doar că la Utrecht a fost realizat cel mai mare parcaj din lume pentru 12.500 de biciclete.

O mare de lalele salută primăvara de la Keukenhof

Terasa cafenelei De Jaaren

O manifestare, începută în 20 martie, a devenit o adevărată sărbătoare a primăverii, de-acum tradiţională, ce are loc din 1949. Cuvântul keukenhof înseamnă plante aromatice de bucătărie, întrucât odinioară aici se cultivau plante aromatice utilizate de bucătarii din castelul de la Teylingen. Astăzi, bulbii sunt plantaţi în şapte grădini tematice, 30 de expoziţii florale sunt organizate în cinci pavilioane ale parcului.

Piaţa de flori la Amsterdam

A trăi primăvara cu culoare, vizitând regiunile înflorite cu bulbi de lalele şi pieţele de flori din Amsterdam, este o experienţă ce-ţi produce o mare bucurie. Rândurile de lalele în variate culori alternează cu cele de narcise şi zambile, devenind protagonistele incredibile ale câmpiilor şi parcurilor olandeze.

Het Muziektheater, un teatru modern

Peste şapte milioane de flori veţi întâlni în Parcul Keukenhof, care devine locul cel mai înflorit şi colorat din lume. De la mijlocul lui martie până la sfârşitul lui mai, veţi putea admira nuanţele giganticelor gladiole, ale daliilor, ale garoafelor… În 3 mai, are loc o defilare a carelor de flori, unde pot fi admirate creaţii senzaţionale, realizate cu narcise, zambile şi lalele, ce formează un spectacol colorat, cu enorme care alegorice, ajungând până la localitatea balneară Noordwijk, de lângă Haarlem, unde, de peste 66 de ani, parada carelor cu flori acoperă o distanţă de peste 40 de kilometri.

Nu puteţi să nu daţi o fugă şi în Piaţa de flori de la Amsterdam, o adevărată minunăţie, aflată pe canalul Singel, între Koningsplein şi Muntplein.

Hoteluri cu design

Stadsschouwburg, în stil neorenascentist, găzduieşte Teatrul Municipal

Amsterdamul este unul dintre cele mai frumoase oraşe europene, bogat în artă, cultură, divertisment. O altă caracteristică în ultimii ani o formează hotelurile cu un design special.

“La Maison Rika”, concepută de designerul Ulrika Lundgren, este o casă mică de oaspeţi, creată într-o fostă galerie de artă, la parter existând şi acum un spaţiu expoziţional, iar la următoarele două etaje se găsesc două apartamente, caracterizate printr-un parfum vintage, cu faţade către canalul Herengracht, cu piese de artă ce decorează pereţii, semnate de artişti precum Sang Ming şi John Derian, şi cu obiecte de design recuperate din pieţele de vechituri din întreaga lume. Chiar şi baia este un joc contrastant între vechi şi modern.

Vitraliile din Oude Kerk

În cu totul alt stil, de această dată între fashion şi contemporan, este “The Exchange”, un hotel care se joacă cu conceptul de design şi modă, situat în centrul Amsterdamului. Acest hotel a fost decorat de studenţii de la Institutul de Modă din Amsterdam, care au “îmbrăcat” fiecare cameră ca şi când ar fi fost un model. Coridorul a devenit o adevărată pasarelă, ţesăturile din camere sunt adevărate haine, iar măsuţele şi lampadarele au fost transformate în adevărate bijuterii, aşa încât fiecare din cele 61 de camere are un stil unic. Pentru a vă face o idee, “Eighties Room” este în stilul anilor ‘80, cu fuste multicolore, iar alta, numită “Maria Antoaneta”, este îmbrăcată cu costume teatrale din secolul al XVIII-lea, cu ţesături luxoase şi corsete.

Interiorul celei mai vechi biserici din Amsterdam, Oude Kerk, cu un amestec de stiluri arhitecturale

Hotelul “Seven One Seven” este o reşedinţă din secolul al XIX-lea care conservă luxul vechilor reşedinţe olandeze, nouă camere fiind mobilate pe teme culturale. Ele se inspiră fie din operele unor scriitori precum Tolkien sau Shakespeare sau din cele ale unor artişti ca Picasso, sau compozitori ca Schubert sau Liszt, de la care preiau elemente romantice, clasice, liniştitoare, reflexive.

De la antic la ultramodern, “Qblc” este un hotel cu design futuristic şi low cost. Ceea ce te izbeşte în fiecare cameră este o zonă living în formă de cub deschis, în interiorul căreia este plasat un pat foarte lung. Baia este dotată cu elemente create de Philippe Starck. Există un televizor, o măsuţă-birou. Fiecare “Cubi” are un set de lumini colorate care transformă spaţiul în galben, albastru, roşu, violet, după placul oaspetelui.

Amsterdam, un hotel de design

În fine, “Lloyd Hotel” face parte din categoria “butic-hotel”, fiind rezultatul colaborării dintre diverşi designeri, arhitecţi, decoratori, fiecare din cele 117 camere fiind mobilate în stil diferit, cu un aer rustic-modern, în care lemnul se îmbină cu canapelele din piele, băile sunt deschise către living şi au peste tot Wi-Fi prin care se aude muzica.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.