Partide politice noi propun un număr ridicol de mic de candidaţi

Câte partide nou înfiinţate participă la alegeri. Cine are cei mai puţini candidaţi. A lansat o temă şi a dat bir cu fugiţii. Partide noi, politicieni vechi.

33 din 49

La alegerile de duminică au înscris candidaţi 33 de partide din cele 49 nou înfiinţate şi legal înregistrate la TMB în 2015 şi 2016, în baza modificărilor aduse Legii 14/2003. Concret este vorba de partidele care s-au înfiinţat doar prin existenţa a 3 membri fondatori. S-a făcut un uriaş „loby” – de către ONG-uri vocale, dar nu numai – imediat după alegerile din 2014 pentru noua formulă a partidelor politice. S-a lansat teza acordării posibilităţii apariţiei de noi politicieni, de primenire a clasei politice, prin intermediul paridelor înfiinţate de „3 oameni”. Alegerile locale de duminică reprezintă primul examen pentru noile partide. Numai că, vor avea un fiasco de zile mari.

Nici comuniştii nu mai sunt ce au fost

Din cele 33 de noi partide care au înscris candidaţi, 19 sunt naţionale, 9 sunt locale şi 5 sunt judeţene sau regionale. Vom analiza în primul rând situaţia celor 19 noi partide naţionale. În total ele au înscris 14.089 de candidaţi. Enorm de puţin. (La alegerile locale sunt în joc cca 45.000 de mandate de aleşi locali – n.a.). Dacă scoatem candidaţii BUN (Blocul Unităţii Naţionale), M10, PPU (Partidul Puterii Umaniste) şi PND (Partidul Naţional Democrat) – adică grupările politice construite în jurul unor veterani ai scenei politice (care şi aşa au şi ele foarte puţini candidaţi) – mai rămân 1.558 de candidaţi la 15 partide. Ca să vă faceţi o imagine, vă prezentăm un top 5 al partidelor naţionale noi, care au înscris cei mai puţini candidaţi:

1. Partidul Comuniştilor – 6 candidaţi
2. Partidul Ecologist Socialist Român – 8 candidaţi
3. Partidul Românilor de pretutindeni – 9 candidaţi
4. Partidul Unităţii Sociale din România – 14 candidaţi
5. Partidul Nostru – 17 candidaţi

Partide noi, politicieni vechi

Partidele care stau „bine” (în comparaţie cu cele din top-ul de mai sus şi cu celelalte) sunt: PND (Partidul Naţional Democrat): 7.413 candidaţi – este constituit pe scheletul PPDD-iştilor mai „curaţi”, şi este condus de deputatul Daniel Fenechiu; Partidul Puterii Umaniste –social liberal: 2.756 candidaţi – este noua creaţie politică a lui Dan Voiculescu, după repudirea lui Daniel Constantin. Partidul este condus de europarlamentara Maria Grapini, şi deşi Antena 3 a încercat să îi creeze notorietate, PPU nu a „trecut sticla”; M10: 1.554 candidaţi – este partidul năşit de Monica Macovei, una dintre cele mai vehemente voci care au pledat pentru partidele formate din 3 persoane. Numărul de candidaturi depuse reprezintă un mega eşec, dacă ţinem cont de uriaşa reclamă pe care i-a făcut-o Monica Macovei, care mai susţinea că jumătate din internauţii din Bucureşti sunt susţinătorii ei şi M10. În sfârşit, BUN (Blocul Unităţii Naţionale): 808 candidaţi este înfiinţat de un grup de foşti PRM-işti în frunte cu Dan Claudiu Tănăsescu, un politician de 78 de ani. Un alt partid care anunţa – prin vocea liderului său – că va prelua chiar guvernarea este Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România. Iar liderul, nimeni altul decât Miron Cozma. De fapt, partidul nu este unul chiar nou, este constituit pe scheletul fostului PSDR-Titel Petrescu, care a fost radiat în urmă cu doi ani. Ei bine, lăudărosul Miron Cozma nu a găsit decât 28 de candidaţi pentru alegerile locale.

Partidele orgoliilor locale

Partidele locale s-au înfiinţat în special pentru a constitui vehicole electorale pentru câteva persoane care vor să prindă fie posturi de primari, fie de consilieri locali. Avem 9 partide locale: Mândri că suntem arădeni – 5 candidaţi, Mişcarea pt Megidia – 9, Alianţa pentru Domneşti – 11, Uniunea pentru Codlea – 19, Partidul Renaşterea Săcălazului – 20, Alternativa de Vest (tot din Arad) – 23, Partidul Societăţii Ieşene – 34, Uniunea pentru Sughişoara – 43 şi USB – 195. Dintre partidele regionale care au înscris candidaţi, Partidul pentru Argeş şi Muncel – 1.031 candidaţi este constituit pe scheletul fostei Alianţe pentru Argeş şi Muncel, formată în 2012 de PDL, UNPR şi PNŢCD pentru a candida la alegerile locale. Noul partid este condus de fostul senator PDL, Mircea Andrei. Au ma înscris candidaţi: Partidul Maramureşenilor – 62, Partidul Oamenilor Liberi (Mureş) – 79, Partidul Forţa Moldova – 111 şi Partidul Ialomiţenilor – 176.

Au lansat tema „noua clasă politică”, şi au fugit

Cine crede că tema privind „noua clasă politică”, a fost lansată de Klaus Iohannis în 2014 sau de manifestanţii „Colectiv” în 2015, se înşeală. Cel care a ieşit primul cu această temă a fost Bogdan Naumovici, un nume cunoscut din industria de publicitate. El susţinea că adevăraţii profesionişti sunt în afara partidelor, în societatea civilă. În decembrie 2015, Naumovici, propunea un partid „Colectiv”. Pe 21 ianuarie 2016, la TMB era legalizat Partidul 200 pentru Bucureşti, iar pe 8 februarie, declara la „Adevărul Live”: „Cred că putem spera la un 25-30%. Dacă reuşim să-i convingem pe oameni că aceştia sunt consilierii pe care trebuie să îi aleagă. Sunt profesionişti…”. Continuarea… Partidul 200 pentru Bucureşti nici măcar nu participă în alegeri. Celelalte partide nou înfiinţate care nu participă sunt: Partidul Naţional Pentru Patrie, Partidul Noua Românie, Partidul pentru Dezvoltare şi Progres Social, Partidul Justiţie şi Dezvoltare, Partidul Democraţie directă România, Partidul Comunitar din România, Partidul Fapta, Partidul Cinste şi Prosperitate, Partidul Pirat din România, Partidul Forţa Identităţii naţionale, Partidul Dreptăţii Demnităţii şi Solidarităţii Naţionale, Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte, Partidul Botoşănenilor, Partidul Gălăţenilor şi Partidul Vrancea Noastră.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.