Partidele se fac de râs cu mize mici

De la alegerile din decembrie 2016, lumea politică românească pare intrată într-un acut proiect de dezintegrare. Putere și opoziție în egală măsură lovite de lipsă de viziune și de capacitatea de a închega măcar un program, dacă nu un proiect politic coerent. Socialiști, liberali, populari sau salvatori, toți sunt angrenați în lupte crunte cu mize minuscule, extrem de atenți la micul ciolan pe care îl au de împărțit și complet autiști la marile mize naționale, europene, căci cele mondiale nu intră în discuție nici în glumă.

Economia, educația, sănătatea, justiția sunt domenii bune doar pentru a fi folosite ca pretexte pentru datul la gioale și‑njuratul peste gard între politicienii români.

Ochii încețoșați ai PSD

Venit la putere cu o desagă plină cu promisiuni, PSD duduie după patru luni de teleguvernare, condimentată cu scandaluri interne și subiecte dintre cele mai mărunte în raport cu nevoile cetățenilor.

Cel mai mare partid al României și-a făcut un obicei din a arunca pe piață tot soiul de proiecte, pe care chiar oamenii săi au ajuns să le contrazică, dar și o serie de teme de mestecat pentru televiziuni, fără legătură cu agenda societății. Totul, într-o pauză de luptă internă pentru putere a liderilor.

În plan politic, doar în această lună, alegătorii care au votat PSD și așteptau o înfrățire a energiilor liderilor au avut parte, la schimb, de un scandal major între actualul și fostul președinte al partidului, care a culminat cu afirmații dintre cele mai surprinzătoare.

Într-unul dintre nenumăratele schimburi de replici cu Liviu Dragnea, fostul premier Victor Ponta a scos „sticlele de vin“ pe care „cârmaciul de Teleorman“ i le-ar fi dat lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI.
„Să comentez minciunile şi prostiile «Cârmaciului» din Teleorman? Mai bine nu… sunt lucruri mult mai importante de făcut! Dar înţeleg frustrarea şi laşitatea cu care sunt atacat non-stop. (…) Mă duc să îmi primesc «plata» de la Băsescu, Soros şi SRI! Încep cu SRI, că acolo sigur au mai rămas din sticlele de vin «Opus One» pe care le ducea «prietenul» Liviu pentru prietenul lui Florian!“, scria Ponta pe Facebook pe la începutul lunii aprilie.

Simplă coincidență, odată „vinul“ scos pe masă, amețeala PSD s-a acutizat, mai ales în plan economic.

Uite proiectul, nu e proiectul

La câteva zile după ce Ponta a arătat sticlele, PSD a organizat la Sinaia festivalul salarizării, așteptat cu mare interes de toți bugetarii. Festivalul banilor lipiți pe tablele tuturor televiziunilor s-a terminat însă într-un bâlci total, cel mai important decident – Liviu Dragnea – ajungând să-i tragă clapa colegei Olguței Vasilescu.

Astfel, în vreme ce ministrul Muncii anunța depunerea proiectului legii salarizării în Parlament, a doua zi, liderul PSD a făcut o rotație la 180 de grade, dându-le vestea cea mare bugetarilor care așteptau minunea: mai stă, nu-l depunem. „Nu, eu nu vreau să-l depun azi (proiectul salarizării – n.r.). Să mai stea o săptămână, să meargă la grupuri, îl publicăm și în presă, să-și mai dea lumea cu părerea“, anunța Dragnea pe 10 aprilie. Iar proiectul a tot stat. Postat doar pe site-ul PSD, proiectul ar urma să fie depus în cele din urmă luni, după cum a hotărât Dragnea săptămâna trecută.

Nici proiectul impozitului pe venitul global nu se simte prea bine, creând un haos total în societate și în interiorul PSD. Liviu Dragnea l-a urecheat de două ori pe ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, la sfârșitul săptămânii trecute pentru că a făcut public un draft al acestui proiect, pe care chiar partidul său l-a vândut opiniei publice ca pe o revoluție fiscală.

„Această discuție, această dezbatere a apărut pentru că ministrul de Finanțe a dat un draft. Nu știu dacă a întrebat la primul ministru, dar pe mine nu m-a întrebat, fiind totuși președintele partidului și lucrând din timpul campaniei și după campanie cu câțiva colegi la acest proiect. L-a dat unei asociații, unei coaliții pentru dezvoltare, nu mai știu exact cui, și de atunci a ieșit în presă. Adică de ce te miri că a ieșit în presă? Pentru că tu l-ai dat sau l-ai scăpat. Ieșind în presă, ministrul de Finanțe trebuia să fie în fiecare zi și să explice până când se asigura că toată lumea înțelege, că explicațiile nu sunt grele”, a spus liderul PSD duminică seara.
Liderul PSD a lămurit vineri și de unde racolează puterea consultanții fiscali promiși. Vor fi selectați din structurile Ministerului Finanțelor și ANAF și vor fi plătiți de stat, a precizat Dragnea, în contextul în care Fiscul acuză deja un deficit de personal.

La rândul său, premierul Sorin Grindeanu le-a cerut miniştrilor să se abţină să mai comenteze public despre proiectul privind impozitul pe gospodărie al propriului partid până când acesta nu va fi finalizat. Cea urecheată de această dată a fost tot Olguța Vasilescu, ministrul care a vorbit primul despre actul normativ.

Cu comisia de anchetă, înainte

În tot acest context, cu aceste planuri economice bâlbâite care au bulversat opinia publică, PSD a realizat care-i de fapt tema de importanță maximă: alegerile prezidențiale din 2009. Fără a minimaliza importanța unei astfel de anchete, opinia publică vede aproape zilnic cum liderii PSD apleacă urechea stângă către zicerile controversatului Dan Andronic, în vreme ce s-au culcat pe urechea dreaptă, cu care ar trebui să-i asculte pe cetățeni. Astfel, joi a venit marele anunț chiar de la Liviu Dragnea. Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis să trimită plenului reunit un proiect de hotărâre prin care să fie înfiinţată o comisie de anchetă care să cerceteze dacă persoane sau instituţii s-au implicat ilegal în organizarea şi stabilirea rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2009.

Vanghelie: „Ghiță și Ponta turnau PSD la SRI“

De tema atât de dragă PSD, cea a alegerilor prezidențiale din 2009, s-a lipit imediat și Marian Vanghelie, dar nu în favoarea partidului din care a făcut parte. Fostul primar al Sectorului 5 susține că fostul premier al PSD Victor Ponta și fostul deputat Sebastian Ghiță dădeau informații la SRI din interiorul partidului în campania electorală din 2009. Tot Vanghelie a mai aruncat „bomba“ care a făcut deliciul presei. Vanghelie a declarat, referindu-se la scandalul alegerilor prezidențiale din 2009, că astăzi Gabriel Oprea „zice“ că a fost drogat de George Maior, fost șef al SRI.

„Oamenii care au transmis mesaje lui Maior și lui Coldea au fost domnul Ponta cu domnul Ghiță. Domnul Ponta, care era reprezentantul lui Geoană, el a negociat emisiunea. Domnul Ponta i-a spus lui Oprea, care a făcut demersuri către domnul Maior, domnul Ghiță s-a dus la Coldea. Ponta cu Ghiță au stabilit să dea informații la SRI și Traian Băsescu pe ceea ce făceam noi. Ponta și Ghiță dădeau informații la SRI în campania electorală“, a declarat Vanghelie la Antena 3.

La același post de televiziune, Marian Vanghelie a povestit de ce l-ar fi dat afară Mircea Geoană pe Gabriel Oprea din PSD, dar și cum fostul ministrul de Interne și Victor Ponta ar fi decis soarta lui Adrian Năstase. „Știți de ce l-a dat afară Mircea Geoană pe Gabriel Oprea din PSD? Mircea Geoană a plecat din țară timp de trei zile, după ce îl pusese ministru de Interne. Domnul Oprea, cu statul de drept, a început să facă anumite lucruri. A început să facă tot felul de numiri, să dea oameni afară. (…) Omul acesta a participat la condamnarea lui Adrian Năstase. Nu i-a făcut el dosarul. A participat la arestarea lui Dan Diaconescu. N-a vrut să facă fuziune cu el și l-a amenințat. L-a sunat pe procurorul de caz de față cu Dan Diaconescu și i-a spus că îl cheamă direct acolo dacă face fuziune și îi rezolvă toată problema. Diaconescu nu a vrut. Toate acestea s-au întâmplat și cu participarea lui Victor Ponta. (…) Știți de ce s-a ocupat să se ducă domnul Năstase? Ponta nu putea să aibă autoritate în fața lui Năstase pentru că era complicat și oricând putea să strângă Adrian Năstase niște oameni lângă el“, a declarat Vanghelie.

În ce-l privește pe Gabriel Oprea, Vanghelie le declara recent jurnaliștilor: „L-ați căutat pe ministrul Oprea un pic, să-l vedeți la față? Vă rog, căutați-l! Ei, care erau statul, în ghilimele, astăzi unul dintre reprezentanții statului, adică domnul Gabriel Oprea, zice că domnul Maior l-a drogat. Căutați-l, să nu îmi zică mie, e bine să vă zică dumneavoastră.

PNL, bătălia pe un cal mort

După ce a ratat alegerile de anul trecut, PNL se dovedește incapabil să-și gestioneze măcar statutul de partid de opoziție. În loc să promoveze o reorganizare eficientă, liderii liberali preferă să se ciorovăiască între ei, mai penibili decât o adunătură de chivuțe guralive.

Moștenitor al unei istorii glorioase, PNL-ul de azi este un partid „ciuruit“ de orgolii mărunte, care confirmă vechiul proverb „Frate, frate, dar brânza-i pe bani“. Iar în această perioadă, „brânza“ liberală este bătălia pentru funcțiile de conducere în partid. O bătălie care se manifestă atât la nivel central, cât și local. Miza acestei război este „împărțeala“ de funcții care va avea loc la Congresul PNL din 17 iunie.

Un moment de sinceritate

Raluca Turcan, liderul interimar al PNL, a avut un moment de sinceritate: „Gândiţi-vă că am fi ajuns la guvernare cu acest partid care scârţâie din toate încheieturile. Credeţi sincer că PNL ar fi fost mai breaz la guvernare decât cei de acum? Mie mi-e teamă că în unele locuri nu. Şi asta, pentru că am fost în trecut fără fermitate, fără consecvenţă, fără o poziţie clară asumată. Am avut o fractură între conducerile judeţene şi baza celor mulţi“. Turcan a recunoscut și că la alegeri „PNL a fost praf!“.

După cum bate vântul

La rândul său, Cătălin Predoiu, veșnicul perdant și varianta „de rezervă“ trimisă în bătălia pentru Primăria Capitalei, bătălie pe care a pierdut-o în mod penibil, s-a trezit și el vorbind despre politica PNL: „Duplicitatea internă este văzută și din exterior, ni se reproșează inconsecvența mesajului. Ba suntem de dreapta, ba de centru, ba de stânga. Mai trebuie ceva făcut în viitor, avem nevoie de mai mult deranj la adresa PSD, pentru că oamenii din afara partidului încă ne suspectează că avem o oarecare edulcorație față de ei. Eu aș cere să ne declarăm toți liderii afacerile cu PSD, care sunt și care au. Ar fi interesant. Este normal să vedem de ce contra PSD se ridică atât de puțini lideri“.

Războiul din teritoriu

Dacă la nivel central conducerea PNL se complace să emită astfel de considerații, în teritoriu lupta pentru funcții se derulează „frățește“, așadar, cu cuțitele pe masă. La Vaslui, deputatul PNL Daniel Olteanu contestă modul în care fostul senator Nelu Tătaru a fost ales preşedinte al organizaţiei judeţene. Olteanu susţine că există organizaţii locale care nu au fost anunţate de secretariatul comisiei de organizare despre deciziile acestei comisii şi care priveau regulile stabilite pentru alegeri, situaţie care ar fi dus la „obstrucţionarea dreptului de vot a sute de membri din organizaţia judeţeană“. La Sighetu Marmației, organizația locală a PNL s-a scindat între grupul celor care o susțin pe Daniela Onița Ivașcu și cei care-l susțin pe Alexandru Oros. „Activiştii din cele două campanii electorale ale anului trecut au fost excluşi în a-şi exprima dreptul de vot. Ca atare, noi, adică peste 100 de persoane, ne-am regrupat într-o altă sală de şedinţă vecină şi am trecut la organizarea alegerilor unui nou preşedinte liberal pentru Sighetu Marmaţiei, altul decât cel sugerat de colegii din conducerea interimară a PNL Maramureş“, a declarat Daniela Oniţa Ivaşcu.

La Craiova, alți doi parlamentari liberali sunt implicați într-o cursă dură. Ionuț Stroe a fost înlocuit din funcția de președinte al organizației municipale de senatorul Mario Oprea, acesta din urmă fiind desemnat și candidat la funcția de primar al Craiovei, vacantată după ce Lia Olguța Vasilescu a devenit ministru. Ionuț Stroe a contestat decizia de schimbare din funcție și cea de desemnare a candidatului PNL atât la forurile județene, cât și la București. Pe lângă senatorul Mario Oprea, în cursa pentru șefia PNL Craiova s-au mai înscris deputatul Ionuț Stroe și Marcel Marcea, fost consilier județean și fost director al Inspectoratului de Stat în Construcții Dolj. Cei doi acuză nelegalități în organizarea alegerilor. În contextul acestei bătălii a orgoliilor, Marcel Marcea a declarat: „Eu nu am nimic împotriva unei persoane anume, ci împotriva mimării opoziției la PSD. Tot ceea ce se întâmplă acum este pentru a conserva funcțiile unor oameni, și nu pentru ca PNL să obțină un rezultat bun la alegerile locale“.

Hop și Bușoi!

Cristian Bușoi, un alt perdant liberal, recent reconfirmat ca lider al filialei București a PNL, aspiră și el la șefia partidului. Neîncrezător în posibilitatea grupului care-l susține de a controla modul în care vor vota delegații, Bușoi cere garanții că nu va avea surprize la Congresul din iunie. Iar teama lui pare cu atât mai justificată cu cât cel care-l va concura este Ludovic Orban.

Bulbucii din „paharul USR“

Furtunile din paharul cu apă denumit USR au început să crească în intensitate odată cu accederea în Parlament a unor membri de notorietate ai formaţiunii. Însă scandalurile mocneau încă pe vremea USB-ului, atunci când câţiva candidaţi au reuşit, poate şi spre uimirea lor, să ocupe câteva locuri în CGMB.

De departe una dintre cele mai vocale figuri ale USR este Clotilde Armand, consilier local la Sectorul 1. După ce soţul său a fost exclus pe motive de „nepotrivire de caracter“ cu „valorile“ instituite de gruparea politică, aceasta a intrat nu numai în vizorul „rivalilor“ de la alte partide, dar şi în gura propriilor colegi, care o acuză că nu-şi exercită atribuţiile de consilier local. Astfel, colega ei Manuela Mureşan a acuzat-o pe Clotilde Armand că „vorbeşte mult şi prost în limba română“, „întârzie la şedinţele de Consiliu şi pleacă mai devreme pentru a participa la emisiuni TV“.

Pe de altă parte, scăunelul şefului USR stă să cadă, lovit chiar de unii dintre apropiaţii săi. Principalii contestatari ai lui Nicuşor Dan sunt acum deputaţii Tudor Benga şi Cristian Ghinea, care acuză, mai mult sau mai puţin voalat, că „părți din conducerea actuală se tem de deschidere și de competiție“. Într-o postare pe Facebook, Tudor Benga mai afirmă: „Văd mai degrabă pericolul unor competitori puternici acolo unde ar putea vedea potențialul unor coechipieri de valoare. Iar genul ăsta de perspectivă riscă să ne transforme într-un partid mic și irelevant taman acum, când ar trebui să prindem aripi şi să canalizam setea uriașă de reformă din societatea asta“. Liderul USR are probleme şi din exterior. Şi nu-s deloc mici. La sfârşitul lunii martie, Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că va lua la puricat averea lui Nicuşor Dan. Decizia vine după ce au apărut mai multe controverse pe această temă. Preşedintele USR a declarat în mai multe rânduri că locuieşte într-o garsonieră modestă din cartierul Militari, lucru de care ANI nu pare, după cum se vede, foarte convinsă. Mai mult decât atât, la începutul lunii februarie, Parchetul General a deschis un dosar pentru a afla cum a fost sponsorizată campania electorală, deoarece există suspiciuni de delapidare, spălare de bani şi conflict de interese.

PMP, delimitarea de Băsescu

Formațiune mică, aproape invizibilă în Parlament, Partidul Mișcarea Populară este măcinat de conflicte interne, mai dure parcă decât cele din partidele mari. În mod ciudat, aceste scandaluri se învârt în jurul unui fost ziarist, devenit, peste noapte, un politician cu ifose de mare lider.

În anii trecuți, Robert Turcescu nici nu ar fi visat că, plecat dintr-un studiou de televiziune, va ajunge să facă legi în Parlamentul României. Practic, el este creația politică a lui Traian Băsescu. Iar după cum îi stă bine oricărei „creaturi“, Turcescu sare la beregata celui care l-a „inventat“. Iar asta, în cadrul unui partid de buzunar, pe care nimeni nu pare a fi dispus să-l ia în serios.

Miza acestor scandaluri din PMP sunt amendamentele la legea grațierii, propuse de către Traian Băsescu.
Una dintre primele reacții la propunerile lui Băsescu a venit exact de la Turcescu, cel care, nitam-nisam, s-a trezit scriind pe Facebook că el, personal, se va opune politicilor PSD și că orice compromis cu Dragnea va destrăma PMP. Mai mult decât atât, fostul jurnalist s-a umflat în pene, afirmând: „În ceea ce mă priveşte, când am devenit deputat PMP, aşa am înţeles să-mi asum mandatul pentru următorii patru ani: am fost, sunt şi voi rămâne un opozant ferm al politicilor pesediste. Orice compromis cu Dragnea & co. este inacceptabil şi va duce la disoluţia Partidului Mişcarea Populară“.

Și Eugen Tomac, liderul grupului PMP din Camera Deputaților, s-a grăbit să se dezică de Băsescu. „Având în vedere dezbaterea care s-a iscat în ultima perioadă cu privire la amendamentele la legea grațierii, vreau să fiu cât se poate de sincer. În calitate de lider al grupului PMP din Camera Deputaților, nu am văzut aceste amendamente.“

Totuși, Băsescu mai are încă susținători în rândurile membrilor PMP. Susținători care l-au pus pe Turcescu „la colț, pe coji de nucă“. Vicepreşedinte al PMP, Radu Cristescu l-a atacat dur pe Robert Turcescu, afirmând că este un „ofiţer păcălit“, pe care l-ar da afară din partid „mâine, cu şuturi în fund“. Mai mult, vicepreședintele Cristescu și-a amintit: „Cu un an înainte se auzeau plânsete la sediul partidului nostru, când a apărut Turcescu, rugându-l pe Băsescu să îi dea o sinecură. Traian Băsescu, aşa dur cum îl vedeţi, e un om cu suflet mare. L-a luat şi l-a făcut deputat. Nici domnul Turcescu, nici domnul Tomac nu erau deputaţi fără Băsescu“.
O poziție aproape similară a avut-o și Magdalena Bistriceanu, purtătorul de cuvânt al PMP: „Observ că un fost jurnalist, ieșit pe ușa din dos din presă, ajuns în Parlament numai cu sprijinul domnului Traian Băsescu, a ajuns să-i pună condiții și să-l tragă de urechi pe fostul președinte! Trist este să vezi cum trădătorii se pliază în funcție de interese!“. Mda, partid minuscul, dar cu ambiții mai mari decât Himalaya.

M. Vişan, Vasile Surcel, Ionel Palade

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.