Partidul Furia Meritului și Partidul Pirat vs. Partidul Oamenilor Liberi

Politica din România s-a transformat într-o adevărată piață de la care te poți „aproviziona“ cu orice ideologie sau în care îți poți „satisface“ toate fanteziile legate de guvernare, grație ușurinței cu care se poate înființa un partid politic. În timp ce Albania este recunoscută la nivel mondial pentru libertatea confesională desăvârșită, mulțumită căreia oricine își poate „compune“ o religie, România a ajuns și ea un fel de El Dorado, însă de factură politică.

Oricine și-a pus în cap să-și facă un partid o poate face foarte ușor, conform legii. Are nevoie doar de câțiva adepți, și partidul e gata! Din fericire, nu va beneficia de avantajele plătite din banii contribuabililor români, având în vedere că Legea electorală, în actuala ei formă, nu favorizează formațiunile extraparlamentare. Cu toate acestea, orgoliul unor foști factori decidenți sau simpla lipsă de activitate a altora i-a mânat pe aceștia în „lupta“ birocratică, astfel încât să ajungă și ei șefi peste o entitate cu aspirații politice.

Inspirați sau mai puțin cuprinși de avântul creator, șefii puzderiei de formațiuni apărute după liberalizarea vieții politice, prin modificarea legii partidelor, și-au botezat unele creații proprii cu denumiri de-a dreptul hilare. Partidul Furia Meritului sau Partidul Pirat ori Partidul Oamenilor Liberi sunt cele mai „percutante“ formațiuni, însă nu din punctul de vedere al notorietății sau notabilității, ci doar ca sonoritate. Pe lângă toate aceste tentative politice s-au insinuat pe eșichierul politic și unele partide regionale, orășenești sau chiar comunale. Partidul Renașterea Săcălazului, de care n-a mai auzit nimeni din afara județului Timiș, în care s-a născut, are ca unic scop să fie doar în slujba comunităților locale din Săcălaz, Beregsău Mare şi Beregsău Mic, localităţile ce compun o comună. Ca să se poată face auzită mai bine, formațiunea și-a ales ca simbol electoral un cocoş care cântă. Inflaţia de partide cu nume din cele mai inedite şi cu însemne care variază de la banal la amuzant şi original însumează și Partidul Societăţii Ieşene. PSI are o siglă autoironică, respectiv o flamă, exact ca cea de pe etichetele legate de Paza şi Stingerea Incendiilor. Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN) a fost înfiinţat în 2015 de către tatăl europarlamentarului PSD Claudiu Ciprian Tănăsescu. Partidul Ialomiţenilor (PI) sau Uniunea pentru Codlea (UPC), Partidul UpR, Partidul Forţa Moldova, Partidul pentru Argeş şi Muscel (PAM) sau Partidul Agricultorilor din România (PAR) se bat și ele să câștige simpatia și votul unor comunități mai mici sau mai mari.

Europarlamentar cu partid pe persoană fizică

Inspirat cel mai probabil de Partidul Casa Mea, europarlamentarul Laurențiu Rebega și-a tras și el, în județul Argeș, o formațiune cu aspirații politice. Partidul Forța Națională pare mai mult un partid pe persoana fizică a politicianului fost conservator care, după ce s-a văzut euro-ales, grație listelor alianței PSD-PC-UNPR, s-a reorientat ideologic. „România a avut de suferit datorită neimplicării active a politicienilor mainstream la nivel național. Ne dorim ca această mișcare să pătrundă în toate județele. Vom merge pe principiul- Cine nu ne este împotrivă, este cu noi“, și-a explicat Rebega demersul. Până în momentul de față, noua formațiune politică are aproximativ 50 de membri, iar singurul oraș unde s-au constituit filalele este Piteștiul.

Alianţa Strada – legală, dar neatractivă

Sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă în întreaga țară au de la începutul lunii propriul partid. Formațiunea politică Alianţa Strada s-a înscris, în sfârșit, la tribunal. „De astăzi, strada intră în politică! Alianța Strada este un partid nou ce își propune să devină proiecția în spațiul politic românesc a mesajelor sutelor de mii de oameni care au protestat spontan în Piața Victoriei din București și în întreaga țară, împotriva abuzurilor actualei clase politice aflate la putere. Venim din stradă, dintre acești oameni minunați care își doresc o Românie corectă, onestă, morală, cu o justiție liberă și independentă. Avem principii simple, dar împărtășite de milioanele de cetățeni ce vor veni, cu siguranță, alături de noi: patriotism, moralitate și competență! (…) Va fi victoria oamenilor obișnuiți, cei al căror glas nu se aude suficient de tare în Parlament!“, susțin membrii Comitetului Interimar al partidului, la aproape trei luni de la stingerea protestelor de stradă.

Partidul Pro România, noul PRU al lui Ponta?

Fostul vicepremier, deputatul Daniel Constantin, a anunțat că a depus la Tribunalul București actele pentru înființarea partidului Pro România. Fostul premier, deputatul PSD Victor Ponta, a vorbit constant în ultimul timp despre faptul că își va ajuta prietenul să construiască noul partid. Constantin recunoaște că se consultă cu fostul prim-ministru, însă nu dă foarte multe detalii despre planurile lor comune. Toate mediile politice susțin că această nouă formațiune, Pro România, este o construcție gândită de Victor Ponta pe modelul PRU. Cârcotașii spun că Ponta va proceda cum a făcut și cu Bogdan Diaconu, și cu Sebastian Ghiță, cu partidul lor. Mai exact, Ponta i-a împins de la spate până într-un anumit punct, destul de periculos, apoi și-a luat mâna de pe ei. Ba mai mult, a refuzat să îi mai fie asociată imaginea cu PRU, pozând în opozantul din interior al PSD și al guvernării sale, astfel încât lumea să uite complet de „idila“ sa cu extremiștii României Unite.

Azaleea, inorogul sau cocoșul, scoase la cerșit voturi

Partidul Unităţii Sociale din România a rupt de-a dreptul gura târgului, pentru că are ca simbol un inorog! Partidul NeoSocialist (PNS) se „luptă“ pentru drepturile românilor sub emblema florii de azalee. Alianţa pentru Domneşti (APD), Partidul Uniunea Creştin Democrată din România, Alianţa Electorală Alianţa pentru Secusigiu (AS), Alianţa Electorală Alianţa pentru Tîrnova (APT), Partidul Fapta, Partidul Prodemo şi Alianţa Electorală Târgu Secuiesc completează și ele sumedenia de noi formaţiuni politice. Retrăind parcă începuturile anilor ’90, când fiecare scară de bloc sau orice turmentat îşi înfiinţa o formaţiune politică proprie, din singurul motiv că, pur şi simplu, avea voie, ne-am mai „căpătuit“ și cu Alianţa pentru Arad (APAR) ori Alianţa Românească Bălan. Şi judeţul Constanţa a contribuit la noua „zestre politică“ a ţării, cu Partidul Mişcarea pentru Medgidia, care are ca simbol podul oraşului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.