Patriarhul Daniel: Sfintele Paşti, cea mai mare sărbătoare a Bisericii

În Pastorala la Învierea Domnului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, Sfintele Paști reprezintă cea mai mare sărbătoare a Bisericii, care dă sens vieții omului credincios, transmite

„Credinţa vie în Învierea lui Hristos şi în învierea de obşte în Ziua de Apoi a tuturor oamenilor nu este pentru Biserică doar o predică frumoasă, ci ea cere şi o pregătire anevoioasă. Mântuitorul Iisus Hristos şi sfinţii Săi ucenici şi apostoli ne învaţă şi ne cheamă să lucrăm du­hov­niceşte mai întâi pentru învierea sufletului din moartea pricinui­tă de păcate, trăind o viaţă nouă, în Duhul Sfânt, ca pregătire şi aşteptare cu speranţă a învierii de obşte, a judecăţii universale şi a vieţii veşnice (cf. Matei 25, 31-46; Fapte 10, 42; 24, 15; 1 Petru 4, 5).

Despre moartea şi învierea spirituală a sufletului vorbeşte Mântuitorul Iisus Hristos când spune despre fiul risipitor care s-a pocăit că „mort era şi a înviat” (cf. Luca 15, 24 şi 32), iar Sfântul Apostol Pavel spune că toţi păgânii erau morţi în păcate, înainte de a deveni creş­tini, adică înainte de-a învia spiritual prin credinţă, pocăinţă şi Botez (cf. Efeseni 2, 1-3, 11-12; Coloseni 2, 13-14) 4.

Înţelegând necesitatea pregătirii spirituale pentru a primi lumina şi bucuria Învierii lui Hristos ca arvună a învierii creştinului din moartea păcatului şi ca pregătire pentru a dobândi viaţa veşnică, Biserica Ortodoxă a rânduit o perioadă de şapte săptămâni (inclusiv săptămâna Sfintelor Pătimiri) ca pregătire duhovnicească a credincioşilor pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului sau a Sfintelor Paşti. Această perioadă, numită Sfântul şi Marele Post al Paştilor, este un timp de rugăciune şi de pocăinţă intensă, însoţite de post, pentru a dobândi iertarea păcatelor prin Spovedanie mai deasă şi pentru a simţi mai mult iubirea milostivă, pacea şi bucuria lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat prin împărtăşirea mai deasă cu Sfânta Euharistie. Este o perioadă de urcuş duhovnicesc, de sfinţire a sufletului şi a trupului prin înfrânarea de la păcate sau patimi egoiste şi prin înmulţirea faptelor bune, de ajutorare a celor aflaţi în dificultate.

Dacă perioada de pregătire pentru sărbătoarea Învierii Domnului durează şapte săptămâni, perioada de mare bucurie pascală durează tot şapte săptămâni, de la Paşti până la Cincizecime sau Rusalii, numită şi Duminica Mare.

Astfel, se vede că sărbătoarea Sfintelor Paşti este cea mai mare sărbătoare a Bisericii, o revărsare abundentă de lumină şi bucurie, care dă sens vieţii omului credincios, în istorie, şi îndreaptă întreg universul spre cerul nou şi pământul nou despre care se vorbeşte în cartea numită Apocalipsa (cap. 21) din Noul Testament.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este o pregustare sau o arvună a bucuriei veşnice şi a luminii neînserate din Împărăţia cerurilor, din Ierusalimul ceresc. De aceea, în biserică toate veşmintele de Paşti sunt luminoase, iar întunericul din noaptea de Înviere este biruit de mulţimea luminilor sau lumânărilor aprinse. În toată această perioadă pascală, până la Înălţarea Domnului, bucuria biruinţei vieţii asupra morţii se exprimă prin cântarea des repetată a troparului Învierii Domnului şi prin mărturisirea de credinţă frecvent folosită: „Hristos a înviat!”; „Adevărat a înviat!”. În felul acesta, devenim şi noi ucenici şi apostoli ai lui Hristos Cel Înviat.

În vremea noastră, sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să fim vestitori ai iubirii milostive a lui Hristos, ai păcii şi bucuriei, într-o lume tot mai confuză şi tristă, confruntată adesea cu dezbinarea şi violenţa, cu sărăcia şi suferinţa, cu boala şi cu multe forme ale morţii fizice şi spirituale. Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă să aducem prin rugăciune, prin cuvânt şi faptă bună, lumina Învierii lui Hristos în sufletele copiilor orfani, ale bătrânilor singuri, ale bolnavilor neajutoraţi, ale familiilor îndoliate şi întristate. Să nu uităm în rugăciunea şi în iubirea noastră nici pe românii care se află printre străini, dar trăiesc cu dorul de ţară, de cei dragi rămaşi acasă. Îi aşteptăm cu bucurie să revină şi să rămână definitiv în ţară, deoarece fără ei multe localităţi din România sunt triste şi neajutorate!

Să ne rugăm Domnului Hristos Cel Înviat să ne ajute să păstrăm dreapta credinţă şi vieţuirea creştină în faţa multor rătăciri şi ispite care se înmulţesc astăzi, să iubim şi să ajutăm Biserica poporului român în lucrarea ei pastorală, misionară şi socială de îndrumare şi ajutorare a familiilor sărace care au mulţi copii, să sprijinim educaţia şi formarea spirituală a copiilor şi a tinerilor, pentru ca aceştia să simtă iubirea familiei, a Bisericii şi a şcolii pentru ei, mai ales că anul acesta, 2016, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox.

La finalul Pastoralei, Patriarhul Daniel a mulţumit celor care au contribuie la construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.