Patrimoniul, victima intereselor

Loredana Brumă, coordonatorul proiectului, a declarat pentru Cotidianul: „Această platformă reprezintă o primă arhivă publică de arhitectură, un prim document cu date centralizate într-un singur loc, despre patrimoniul arhitectural aflat în pericol în momentul de faţă. Este un prim pas spre ceea ce ne dorim să devină, într-un proiect separat, o arhivă publică de arhitectură a Bucureştiului, în care să strângem cât mai multe informaţii despre casele cu valoare de patrimoniu din Capitală. Totodată, ne dorim să tragem un semnal de alarmă cât mai puternic cu privire la starea patrimoniului arhitectural. Cu cât vom fi mai mulţi şi cu cât informaţiile adunate vor fi mai mult mediatizate, vom putea schimba modul în care este abordat patrimoniul, atât în concepţia administraţiei locale şi a investitorilor imobiliari, cât şi în cea a cetăţeanului de rând“. „Atât timp cât privim case, le construim şi locuim în ele, arhitectura este un subiect ce ne priveşte pe toţi, profesionişti sau nu“ - iată motoul tinerilor care vor să salveze ceea ce instituţiile abilitate nu prea reuşesc.

 

 

Loredana Brumă ne-a spus povestea mai multor cazuri, unele mediatizate, altele mai puţin. Ne-a semnalat cazurile cele mai recente care mutilează identitatea Bucureştiului şi istoria însăşi a oraşului. În centrul urbei lui Bucur, pe Bulevardul Kiseleff, la nr. 35-37, se află o casă de o importanţă deosebită pentru trecutul Capitalei, care-i atrage ca un magnet pe afaceriştii dornici de high life.

 

„Acum doi ani şi jumătate o echipă care făcea cercetări a descoperit o minune, deoarece Kiseleff n-ar trebui să fie o zonă cu case care plâng“, povesteşte Loredana Brumă. „La momentul respectiv era într-o stare avansată de degradare. Nu e vorba numai de o faţadă scorojită, căci nu mai avea nici plafon, nici acoperiş. A fost construită în jurul anului 1900, e în stil neoromânesc, specific epocii. Deşi foarte cochetă, nu e foarte mare. Mai are şi dezavantajul că nu e la stradă şi, dacă nu te uiţi atent, nu remarci ce se întâmplă acolo. E pe un teren foarte mare. Şi interesele în zonă le ştim cu toţii. Aşa cum sunt în tot Bucureştiul, acolo sunt şi mai mari. Acum e proprietatea lui Dumitru Dumitriu şi Ilarian Puşcoci. Pentru că e monument şi nu puteau s-o demoleze ei, o lasă să se prăbuşească de la sine. E o foarte mare problemă pentru că, din câte înţeleg, administraţia poate amenda proprietarul o singură dată, după care începe procesul de expropiere. Amenda nu contează, e de câteva milioane, dar terenul valorează enorm. Statul trebuie să-i ia casa pentru că n-a avut grijă de ea. Procesul durează foarte mult. Nu există nici un fel de pază acolo, iar casa nu mai are acum decât faţadă, e foarte degradată. N-are acoperiş, plafoanele au dispărut.“

 

 

„Atmosfera din casa colonelului Miclescu mai supravieţuieşte în câteva fotografii. E ciudat s-o vezi locuită“, ne spune coordonatoarea proiectului. „E ceva ce ne macină când descoperim istoricul fiecărei case. În astfel de clădiri locuieşte sufletul celor care le-au făcut. Casa era cartea lor de vizită. Nu era un business, ci o expresie a statutului şi a identităţii lor. În Casa Miclescu se ţineau baluri. Exista un fel de balconaş sus, unde cânta orchestra, iar oamenii dănţuiau într-un spaţiu larg, somptuos, cu ferestre ample. Citind asemenea lucruri, le şi vizualizăm. Dar realitatea e tristă. Acolo ar fi putut să se întâmple lucruri frumoase în continuare, sigur, într-o formă actuală.“

 

Loredana Brumă ne povesteşte istoria clădirii pe scurt: „Casa a fost naţionalizată şi familia Miclescu a fost lăsată să locuiască într-o anexă, undeva în spate. În 1948, colonelul nu şi-a mai plătit impozitul, imobilul a fost confiscat şi trecut în proprietatea ICRAL Herăstrău. ICRAL-ul a închiriat-o Uniunii Artiştilor Plastici, unde s-a instalat un pictor. În 1994 a fost vândută de urmaşul familiei Miclescu lui Dumitru Dimitriu şi Ilarian Puşcoci. De atunci cei doi au lăsat-o să se autodemoleze. Au mai fost sesizări de la minister (Ministerul Culturii - n.red.) în 2001 şi 2006. În 2001, proprietarii n-au răspuns, în 2006 s-a cerut urmărirea penală împotriva lor, dar Parchetul a dat NUP, pe motiv că pasivitatea faţă de degradarea unui bun nu este sancţionabilă, spre deosebire de împiedicarea măsurilor de conservare a unui bun. După 2006 i s-a cerut lui Adriean Videanu, fostul primar general, să declanşeze procedura de expropriere, ceea ce nu s-a întâmplat. Apoi cazul a ajuns la primarul general Sorin Oprescu, care, în martie 2009, a cerut expertiza prealabilă procedurii de expropriere, dar de atunci nu s-a mai întâmplat absolut nimic.“

 

 

Întrebată ce ar face cu acest spaţiu dacă ar avea putere de decizie, Loredana Brumă ne spune: „E o casă care merită restaurată în întregime. I-aş da o utilitate publică. Kiseleff e un bulevard foarte frumos, dar şi foarte gol şi trist. E nevoie de nişte spaţii cu funcţie publică pentru a atrage oameni şi a crea un flux care să anime zona. Poate un centru cultural, poate o mediatecă sau o bibliotecă într-o formă contemporană care să atragă tineri. În Occident se practică această combinaţie între o arhitectură veche restaurată şi o funcţie cât se poate de actuală. Cu atât mai mult cu cât terenul permite activităţi de jur-împrejurul casei. Aş atrage oameni care să vină mai des şi să dea atmosferă bulevardului, de care are nevoie şi pe care o merită pe deplin. Un proiect reuşit pentru aşa o clădire, care este la mijlocul bulevardului, poate viza entertainmentul pentru un public cât mai variat. Casa e în stil autentic neoromânesc, fără inserţii din alte stiluri, şi e un exemplu de arhitectură autohtonă.“

 

 

La solicitarea noastră, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a informat că în data de 27 februarie 2006 a formulat un denunţ penal faţă de Dumitru Dumitriu şi Ilarian Puşcoci, proprietarii imobilului, pentru că nu au luat măsurile necesare conservării clădirii, iar dosarul nr. 34583/P/2006 a fost soluţionat de Parchet cu neînceperea urmăririi penale. Ministerul a adăugat că anul trecut i s-au trimis primarului general Sorin Oprescu „mai multe adrese pentru demararea procedurii de expropriere“.

 

Contactat de Cotidianul, Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, a confirmat că imobilul se află în proces de expropriere iniţiat de Primăria Bucureşti şi a menţionat că procedura este una de durată.

 

Potrivit site-ului http://art-historia.blogspot.com, proprietarul Dumitru Dumitriu este unul şi acelaşi cu fostul antrenor al Stelei, Dumitru (Ţiţi) Dumitriu. Contactat de Cotidianul, acesta a refuzat orice comentariu.