Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) se opune creșterii salariului minim la 1 ianuarie 2018 pe motiv că nu există o analiză a impactului asupra IMM-urilor.
„Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri
publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, susțin reprezentanți patronatului.
Zilele trecute, sindicatele s-au întâlnit cu oficialii Ministerului Muncii care le-au propus trei variante de lucru pentru creșterea salariului minim, din prima zi a anului viitor. Una dintre variantele luate în discuţie presupune introducerea unui salariu minim distinct pentru sectorul bugetar, cu 200 de lei peste salariul minim pe economie.
Alte variante prevăd majorarea salariului minim atât la stat cât şi la privat cu 100 sau 200 de lei faţă de cât este în prezent.
Variantele care se vehiculează în prezent sunt:
1. sectorul de stat – 1.750 de lei, sectorul privat – 1.550 de lei
2. la stat şi privat – 1.550 de lei
3. la stat şi privat – 1.650.
„Atât timp cât vor creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime”, a declarat șeful patronatului, Liviu Rogojinaru.
Conform acestuia, una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei
de muncă. „În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a declarat Rogojinaru. În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor. „Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României”, a spus oficialul CNIPMMR.
Din punctul de vedere al CNIPMMR, introducerea a două salarii minime garantate în plată la nivel naţional, pentru sectorul bugetar 1750 lei/lună şi 1550 lei/lună pentru sectorul privat reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ. Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat,va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă, susțin reprezentații patronatului. Prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.
În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea munciia fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. În prezent, salariul minim este de 1.450 lei.
CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acestd omeniusă fie realizateanalize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitateamuncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară, spun reprezentații CNIPMMR.
„Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea
productivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este
compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade. La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile
bunurilor sau serviciilor comercializate”, se arată într-un comunicat al patronatului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.