Vineri, 1 iulie, la ora 17:00, în Foaierul Operei Naționale București are loc lansarea cărţii Patru secole de operă – Istorie şi stiluri, personalităţi creatoare, capodopere, repertorii, scrisă de muzicologul şi criticul Grigore Constantinescu, titular vreme de decenii al cursului specific la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Volumul este realizat sub egida Editurii Operei Naţionale Bucureşti.
“Volumul este o lucrare de sinteză, care strânge, în cele peste 500 de pagini, istoria de 400 de ani a îndrăgitului gen. Este o lucrare de referinţă, carte de învăţătură, obiect de studiu fundamental şi exemplar de bibliofil!
Precum un spectacol de operă, volumul are un Prolog, trei Părţi („acte”) şi un Epilog. Parcurgerea lui este precum trăirea unei serate speciale într-un teatru liric, sorbită cu nesaţ şi aplaudată la final. Și dacă Prologul este o introducere în istoria operei cu proiecţii în timp pline de speranţă, Epilogul constă în 30 de fişe ale unor teatre lirice, de la cele mai faimoase (Scala, Metropolitan, Opera de Stat din Viena, Opera Regală Covent Garden etc.) la cele mai puţin sau deloc cunoscute (Vladivostok), într-o selecţie personală a autorului, departe de a se apropia de epuizarea subiectului. Sigur că Opera Naţională Bucureşti îşi găseşte locul ei”.
Între Prolog şi Epilog, părţile tratează: I. Opera Barocă – Opera Clasică; II. Teatrul muzical în cuprinsul Romantismului. Școlile naţionale romantice; III. Opera modernă şi contemporană. Mari creatori în secolele XX-XXI. Nimic mai cuprinzător, împlinind subtitlul volumului Istorie şi stiluri. Personalităţi creatoare. Capodopere, repertorii.
Narator de excepţie, cu slovă lină şi ştiinţă de surprindere a esenţialului, Grigore Constantinescu îmbină elementele teoretice ale limbajului muzical – fără de care fenomenul Operă nu ar putea fi înţeles – cu evoluţia istorică. Compozitorii importanţi ai marilor epoci creatoare sunt prezenţi, cu înfăţişarea datelor biografice relevante, cu indicarea specificităţilor lor profesionale şi încadrării în contextul general evolutiv. Pentru cele mai semnificative nume, autorul oferă listele operelor compuse, cu anii premierelor absolute şi – pentru titlurile care au format repertoriile solide ale teatrelor lumii – subiectul, în formulă redusă, dar suficientă pentru înţelegere şi reţinere. Lipsa descrierilor tramelor unor celebre „şlagăre” verdiene sau cunoscute opusuri straussiene nu este decât o invitaţie pentru consultarea Splendorilor operei, dicţionar de teatru muzical pe care autorul l-a propus în ediţii succesive, adăugite, revăzute şi… pe cale de epuizare. Dar unele dintre aceste „şlagăre” sunt prezentate în noul volum prin mult mai multe esenţe decât simplul subiect, prin analizele structural-muzicale şi dramaturgice, prin interconectările filosofice.
Marile şcoli componistice, italiană, franceză, engleză, austro-germană, şcolile naţionale europene, creaţiile nord-americane cu o unică privire spre Sud, la argentinianul Piazzolla, sunt consistent tratate, iar o observare importantă merge către creaţia românească, de la romantism la modernism, de la Flechtenmacher şi Porumbescu, trecând prin Enescu, Paul Constantinescu şi Bentoiu, până la cel mai tânăr şi valoros reprezentant al ei, Dan Dediu.
Între paginile celor Patru secole de operă nu lipseşte menţionarea interpreţilor referenţiali în crearea de personaje memorabile.
Prin structură şi fond, volumul îmbracă haina de Enciclopedie a Operei universale.
Inutil a vorbi despre spectrul adresării. Este atât de larg încât cartea va deveni cu rapiditate un best-seller. Se aşteaptă doar lansarea, care va călăuzi drumul celor Patru secole de operă către minţile şi inimile melomanilor.
Grigore Constantinescu este doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (din 1967), membru al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) – Universitatea Bucureşti, cronicar muzical, autor de studii, articole, interviuri, volume de muzicologie, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune. Este, de asemenea, Preşedintele Uniunii Criticilor Muzicali din România (din 1990), fondator al mai multor concursuri naţionale de interpretare muzicală şi membru în consiliile de conducere ale mai multor entităţi de profil din România (uniuni, fundaţii, instituţii). De-a lungul timpului, activitatea sa profesională a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii, inclusiv Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler acordat de Preşedinţia României. În 2015 a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.