Pe simezele de la Baia Mare şi Cluj

Aniversarea a 120 de ani ai Centenarului Artistic Baia Mare

Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă din Baia Mare poartă numele Centrul Artistic Baia Mare. Repere europene între tradiţii şi inovaţii. Ea cuprinde peste 400 de opere realizate în acest oraş de artiştii care au lucrat acolo din 1896 până astăzi.

1896 nu este un an ales întâmplător. Atunci se năştea la Baia Mare una dintre cele mai longevive “colonii” de pictură din Europa, cunoscută sub numele de Şcoala de la Baia Mare.

Principalul ei fondator a fost Hollósy Simon. Născut la Sighet, într-o familie de armeni înstăriţi, acesta a studiat artele plastice la Budapesta și München. În 1896, împreună cu Ferenczy Károly, Réti István şi Thorma János, a fondat o şcoală particulară de pictură în Baia Mare. Aceasta a devenit o colonie artistică asemănătoare celor aproximativ 40 existente în Europa secolului al XIX-lea, cele mai cunoscute fiind cele de la Barbizon şi Pont-Aven (Franţa), St. Iven (Anglia), Lare (Olanda), Skagen (Danemarca), Darmstadt (Germania), Szolnok (Ungaria)…

Sală din expunerea permanentă a Muzeului din Baia Mare

Fenomen cultural complex şi unic într-un areal euroregional extins, Centrul Artistic Baia Mare a parcurs (într-o cronologie propusă de Tiberiu Alexa, directorul muzeului) trei etape distincte: faza afirmării (1896-1918), faza dezvoltării (1919-1950) şi faza diversificării (1951 – prezent). Aceste etape sunt marcate de mai multe momente importante; „anii Holloşi”, revolta neomodernistă dintre 1906-1914, „anii Ipolit Strâmbu” (1919-1920), polemica Mikola-Ziffer – Gh. Manu (1929-1931), criza deceniului patru şi constituirea Societăţii Artiştilor Plastici din Baia Mare (1937), ş.a.m.d.

Efervescenţa artistică din perioada respectivă a favorizat o asociere onorantă a Băii Mari cu sintagma de oraş al pictorilor.

Au lucrat la Baia Mare, de atunci până astăzi peste 3.500 de artişti din ţară şi din spaţiul central şi est-european. Astfel încât în patrimoniul muzeului se află peste 3.900 de lucrări. Dintre acestea, 250 sunt semnate de artişti ai Şcolii de la Baia Mare.

Andrei Mikola, Peisaj

Edificiul care găzduieşte Muzeul de Artă – Centrul Artistic Baia Mare este o construcţie masivă, din secolul al XVIII-lea. În prima etapă (începând cu 1748), au fost realizate doar subsolul şi parterul. Supraetajarea s-a făcut în secolul al XIX-lea, una dintre săli fiind adăugată în secolul XX.

Directorul Muzeului din Baia Mare, Tiberiu Alexa, este doctor în istoria artei al Universităţii „Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca, muzeograf, istoric de artă, manager cultural şi critic de artă.

Din 1994 este şi cadru didactic asociat al Universităţii de Nord (din 2012: Centrul Universitar Nord Baia Mare al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca). Între 1999-2000 afăcut parte din echipa fondatoare a învăţământului artistic academic de stat la Baia Mare, prin înfiinţarea liniei de studiu a picturii în cadrul Facultăţii de Litere a universităţii băimărene.

De asemenea, din 2011 este expert consultant al Casei de licitaţii „Artmark” Bucureşti pentru „Şcoala de la Baia Mare”, iar din 2012 este lector asociat al Institutului pentru Management al Artei „Artmark” Bucureşti.

Simon Hollssy, Femeie bătrână

Tiberiu Alexa a publicat 32 de volume (autor unic şi co-autor: studii şi eseuri; albume de artă şi cataloage de expoziţii) şi, respectiv, peste 160 de studii, articole, cronici şi eseuri (în reviste şi periodice din România, Ungaria, Germania, SUA), majoritatea fiind consacrate cercetării, analizelor şi promovării fenomenului artistic de la Baia Mare. A fost invitat să conferenţieze pe teme de artă românească modernă şi contemporană în România, Austria, Republica Cehă, Polonia, Germania, Ungaria, Ucraina. De asemenea a realizat, coordonat şi participat (în calitate de comisar de expoziţie, curator, curator asociat, consultant şi muzeograf) la conceperea şi realizarea a peste 135 de expoziţii de artă plastică şi documentar-istorice prezentate în România, Ungaria, Polonia, Austria, SUA, Germania).

Tiberiu Alexa. Foto Mircea Albutiu

Într-o emisiune televizată, intitulată „20 de minute de celebritate”, un parteneriat între Radio România Internaţional şi Modernism.ro, Tiberiu Alexa a trecut în revistă nu numai importanţa şcolii băimărene, dar şi câteva dintre expoziţiile şi simpozioanele care vor marca, de-a lungul acestui an, cei 120 de ani scurşi din 1896 până acum. Startul va fi dat în 5 mai, data la care au sosit la Baia Mare acum peste un secol primii artişti străini şi din România. Şi acum prezenţa va fi una internaţională.

6 spaţii, 6 expoziţii, 7 artişti

Matthias Weischer

În revista Modernism, avându-l redactor şef pe cunoscutul Curator de artă contemporană românească Cosmin Năsui, este publicat un articol extrem de incitant despre Fabrica de Pensule.

Spaţiul de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca găzduieşte evenimentul “6 spaţii, 6 expoziţii, 7 artişti”, o seară de vernisaje în cadrul căreia cinci artişti din România vor expune concomitent cu artiştii Matthias Weischer şi Robert Bosisio. Este primul eveniment organizat de nou înfiinţata Federaţie a Galeriilor şi Artiştilor din Fabrica de Pensule (FGAFP).

“Mă bucur că am reuşit să îl aducem la Cluj – şi, de altfel, pentru prima dată în România – pe Matthias Weischer, unul din marii pictori ai Europei. Weischer este un reprezentant de vârf al Şcolii de la Leipzig, care a servit atâţia ani ca model pentru Şcoala de la Cluj. Este un pictor venerat de artiştii tineri ai Clujului, care au acum ocazia de a-l întâlni, a-l asculta, a-i admira lucrările la ei acasă”, a declarat Florin Ştefan, preşedintele FGAFP şi director Spaţiu Intact, adăugând: “6 spaţii, 6 expoziţii, 7 artişti este primul eveniment organizat de noua Federaţie şi va fi spectaculos, va fi o sărbătoare la care îi invităm şi pe vizitatorii fideli ai Fabricii de Pensule, precum şi pe cei care vor veni pentru prima dată aici”.

Radu Comşa, imagine din a doua expoziţie a sa de la Galeria Sabot

Vernisajul artiştilor Matthias Weischer şi Robert Bosisio, capul de afiş al evenimentului, va avea loc la galeria Spaţiu Intact.

“Considerat unul dintre cei mai importanţi pictori ai generaţiei sale, Matthias Weischer a intrat în atenţia internaţională la începutul anilor 2000, ca membru al Şcolii de la Leipzig – creditată pentru contribuţia majoră la renaşterea picturii figurative”, afirmă criticul de artă britanic Jane Neal.

Născut în 1973, Weischer trăieşte şi pictează la Leipzig, iar lucrările sale au putut sau pot fi văzute în galerii şi muzee precum Muzeul Municipal din Haga, Centrul de Artă Contemporană din Malaga, Muzeul de Artă din Ponce (Puerto Rico), Centrul Pompidou din Paris (Franţa), Centrul de Artă Contemporană Luigi Pecci din Prato sau Galeriile Rudolfinum din Praga.

Artistul Robert Bosisio pictează în atelierele sale din Trodena (Italia) şi Berlin “condiţia noastră umană ca visători”, după cum spunea cunoscutul regizor Wim Wenders, unul din admiratorii declaraţi ai lui Bosisio. La Cluj, Robert Bosisio a mai expus în 2010 la Muzeul de Artă, expoziţia sa de atunci desfăşurându-se concomitent cu expoziţia de fotografie a Donatei Wenders, soţia lui Wim Wenders.

Eniko Kovacs expune la Galeria Bazis

În afara acestui vernisaj din Spaţiul Intact, în galeriile Sabot, Bazis, :BARIL, Nano şi în atelierul artistei Irina Dumitraşcu Mărginean, se vor desfăşura alte vernisaje.

Astfel, Galeria Sabot va găzdui Naked and drawing with a compass, a treia expoziţie personală a artistului Radu Comşa (născut la Sibiu în 1975, trăieşte şi lucrează la Cluj-Napoca), unul dintre cei mai apreciaţi pictori români ai generaţiei sale. Expoziţia continuă un proiect început anul trecut în Indonezia, în care artistul explorează limitele picturii prin interpretarea unor tehnici străvechi de colorare a pânzei (batik) şi rediscută rolul pe care culoarea şi compoziţia îl au în pictura abstractă contemporană.

În Spaţiul de artă contemporană Bazis, artista Enikő Kovács va expune instalaţia site-specific Ascent. Realizarea acestei expoziţii este, în fapt, materializarea premiului pe care Galeria Bazis l-a acordat anul trecut tinerei artiste în cadrul Expo Maraton, un eveniment organizat de Universitatea de Artă şi Design (UAD) din Cluj.

La galeria :BARIL are loc expoziţia I Am What I Am a grupului Radio Tern, un artist collective înfiinţat în 2012, care are în componenţa sa variabilă scriitori şi artişti vizuali. Proiect colateral între alte proiecte colaterale ale celor implicaţi, Radio Tern utilizează o retorică timidă, dar profundă şi o estetică a sportivităţii. Grupul se află la a doua expoziţie în galeria :BARIL, după cea din 2012.

Galeria Nano va adăposti expoziţia Primal Dream, un proiect prin care artistul Gabriel Marian îşi propune să înconjoare privitorul la modul cel mai concret, să îl scoată (fizic) din preocupările cotidiene şi să-l atragă într-o experienţă imersivă.

Irina Dumitraşcu-Măgurean

Instalaţia Intro, care va putea fi admirată în atelierul artistei Irina Dumitraşcu Măgurean, vorbeşte despre sexualitate, încercând să răspundă la întrebările “Are sexualitatea limite?” şi “Cât de departe sunt dispuşi partenerii să meargă în jocurile erotice, chiar şi cu riscul de a sfârşi la urgenţe, în spital?”.

Seara de vernisaje va fi urmată vineri, 5 februarie, de la ora 17.00, la Casa Matei, de evenimentul Pictura – o chestiune de materialitate?, o conversaţie între Matthias Weischer şi Robert Bosisio, urmată de discuţii cu publicul.

Jane Neal a semnat capitolul destinat Clujului din albumul Art Cities of the Future, prezentat şi în The New York Times. În acest volum, Clujul a fost nominalizat în topul celor 12 oraşe despre care se spune că vor avea o influenţă majoră asupra artei secolului XXI.

Federaţia Galeriilor şi Artiştilor din Fabrica de Pensule (FGAFP) a fost înfiinţată în ianuarie 2016 şi are în componenţa sa atât galerii care au pus, în 2009, bazele spaţiului de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, cât şi asociaţii care s-au alăturat pe parcurs acestui spaţiu de creaţie. Membrii fondatori ai Federaţiei sunt Fundaţia Culturală Intact, Asociaţia Bazis, Asociaţia Baril, Asociaţia Sabot şi Asociaţia Artiştilor din Fabrica de Pensule. Scopul FGAFP este de a asigura o mai bună reprezentare locală, naţională şi internaţională a proiectelor generate de comunitatea artiştilor plastici din Fabrica de Pensule.

Organizaţia îşi doreşte continuarea programului cultural al Fabricii de Pensule şi speră să ofere artiştilor şi asociaţiilor clujene de artă contextul potrivit pentru dezvoltarea unor proiecte mai ample, cu adevărat reprezentative pentru sectorul artelor vizuale. De asemenea, FGAFP îşi propune să devină un partener-cheie în proiectele strategice ale oraşului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.