Pe urmele paşilor maeştrilor artei româneşti

Licitaţia unei mici colecţii de pictură dintr-o familie ardeleană

Licitaţia va avea loc marţi, 24 mai, la ora 18.30, la Artmark – Palatul Cesianu-Racoviţă

Nicolae Dărăscu, Natură statică cu flori, fructe şi cărţi de joc este estimat la 12.000 – 18.000 de euro.

La licitaţia de Primăvară 2014, de la Artmark, un Dărăscu, intitulat Flori la fereastră, a fost adjudecat pentru 32.500 de euro.

De factură impresionistă, Dărăscu creează un ansamblu de elemente bine definite, elemente ce nu se suprapun şi nu se pierd unele în celelalte. La prima vedere, tabloul pare o simplă natură statică, dar de fapt compoziţia este împărţită pe mai multe planuri. Din punct de vedere tematic, natura statică ocupă prim-planul, în timp ce în fundal se observă un peisaj marin- recursiv în ciclul conceput de Dărăscu în a doua parte a anilor ’20. Celelalte două planuri se conturează prin opoziţia interior/exterior, despărţit printr-o fereastră în partea stângă, iar în partea dreaptă a unei draperii. În acest fel, pictorul introduce în această compoziţie o temă importantă în rândul impresioniştilor şi anume aceea a ferestrei ca prag, ca mijloc de comunicare între două lumi opuse.

De asemenea, din punctul de vedere al compoziţiei, aceasta nu este întru totul unitară, dată fiind aglomerarea recuzitei principale a tabloului, mai precis cea suprapusă pe planul naturii statice. În acest fel se poate vorbi de o nouă împărţire a compoziţiei, de această dată în plan vertical. În timp ce partea centrală a tabloului este dominată de elementele tipice naturii statice – fructiera, lampa, cărţile de jos şi draperia, partea secundară este mult mai “aerisită”, golful cu marea întinsă şi vaporul ce traversează orizontul încadrând astfel spaţiul.

Adam Bălţatu, Margine de sat

Deşi Dărăscu este un pictor care pune foarte mult accent pe culoare, lucru vizibil prin paleta cromatică rămasă aproape neschimbată de-a lungul vieţii sale, desenul constituie, de asemenea, o permanentă preocupare, fapt vizibil şi în această natură statică, componentele tabloului fiind foarte bine delimitate prin intermediul unor linii negre, groase, care se detaşează de restul compoziţiei.

Din punct de vedere cromatic, Natura statică cu flori, fructe şi cărţi de joc este o compoziţie dominată de culori calde, chiar dacă registrul inferior – marea – e tradus prin nuanţe de albastru. Prim-planul, decisiv ca încărcătură compoziţională, este dominat de culori mai puternice (calde şi saturate) şi mai contrastante: verde, albastru închis, violet, alături de oranjuri şi tonuri de roşu. Compoziţia, în ansamblu, trimite la ideea de meditaţie, dar şi de călătorie, dat fiind golful din fundal, în timp ce natura statică induce senzaţia de confort prin prezenţa obiectelor familiare înşirate în dreptul ferestrei, obiecte ce se regăsesc într-o serie preferată de artist.

O altă lucrare remarcabilă este cea a lui Theodor Pallady, Natură statică cu lalele şi lămâi, un ulei pe carton lipit pe pânză, semnat lateral dreapta, cu negru, TP.

Valoare estimativă: 10.000 – 15.000 de euro.

O lucrare similară a artistului, Narcise şi lalele, a fost vândută în 2013 pentru 33.000 de euro.

Picturile lui Theodor Pallady debordează de o sensibilitate aparte, asemenea unei emoţii intelectuale inspirate de poezia de tip mallarméean. Seninătatea şi calmul sunt condiţii pentru starea poetică a picturii palladyene. Compoziţia variază în interiorul unui câmp finit de posibilităţi; aceleaşi elemente, aceleaşi gesturi sunt reluate cu insistenţă. Prin repetiţie, secvenţele operei – colţul de odaie, plantele decorative, ochelarii, fructele, vasele – capătă coerenţă, se canonizează şi devin motive. Artistul se înconjoară de o anumită singurătate pentru concentrare, atitudine tipică a conştiinţei reflexive. În fond, viziunea lui Pallady se concentrează foarte mult pe natura statică, însă el nu îşi asumă această direcţie ca o specializare de pictor. Dimpotrivă, pentru el, natura statică înseamnă o ipostază construită din relaţiile dintre obiectele despărţite, separate, decontextualizate, dar din care se poate elimina contingentul, incoerenţa. Aşadar, relaţia clădită între obiectele separate devine un loc poetic unde se pot institui unitatea şi universalul.

Adeseori, în naturile sale statice artistul creează senzaţia de ecran, introducând un motiv vizual – draperie, fereastră, perete. Artistul acordă, în aceeaşi măsură, atenţie volumului, geometriei, tratând spaţiul ca prim-plan. Regimul cromatic al lucrării “Natură statică cu lalele şi lămâi” este verosimil, dar nu şi veridic, rămânând detaşat de sugestiile naturiste. Tonalităţile de griuri şi verde vegetal fac parte dintr-o disciplină a funcţionalităţii constructive.

Theodor Pallady nu e pictor de naturi statice, de interioare, de nuduri sau peisaje deşi pictează în aceste genuri. Nu e pictor al particularului, deşi motivele dau sugestia unei atmosfere intimiste. “Eu nu fac pictura pentru un perete, o odaie sau un apartament. Cel care vrea sa aibă un tablou de la mine n-are decât să îşi adapteze locuinţa picturii mele”, declara artistul.

Theodor Pallady, Nud cu voal

Nud cu voal, realizat în 1935, de Theodor Pallady, este tot un ulei pe pânză lipită pe carton, de 60,5 × 49,5 cm, semnat şi menţionat dreapta jos, în creion, T.Pallady, Y-54. Valoare estimativă: 20.000 – 30.000 de euro.

Opera poartă lângă semnătură şi pe verso inscripţia olografă Y – 54. Cifrul „Y” a fost folosit de Theodor Pallady aproape pe toată durata deceniului 4 al secolului trecut, fiind iniţiala numelui prietenei sale Yvonne Cousin, alături de care a trăit şi lucrat între 1924 şi 1939.

Cel mai probabil opera a participat la expoziţia retrospectivă din 1940, Ateneul Român, făcând parte din selecţia de 145 de lucrări expuse.

Nudul la Theodor Pallady e altfel. Nu trăieşte prin acea poezie a liniilor sau prin senzualitate cromatică. Modelul nu e niciodată lasciv, îndrăzneţ sau prea evident suprapus punctelor de fugă. Şi niciodată nu te priveşte în ochi. Femeile ce pozează într-o naturaleţe dezinvoltă sunt mereu contemplative, o floare, o carte sau o ţigaretă atrăgându-le atenţia în detrimentul privitorului.

Pallady nu face spectacol, nu cheamă insistent, ci ne invită în atelier, într-o cameră sau pe o sofa alături de un personaj de-al său. Tocmai de aceea e considerat elitist sau mai bine spus, opera sa este considerată elitistă. Eliminarea evidentului sau a imediateţei unei senzaţii sau a unui gând pot fi puse în seama acestei catalogări. Ca în toate genurile abordate în lunga-i carieră, Pallady a exclus cu desăvârşire acel pitoresc ce lesne poate “fura” privirea amatorilor de artă, a colecţionarului. În cazul Nudului de faţă, senzualitatea este acel pitoresc, însă senzualitatea nu este unealta lui Pallady. Criticul Ionel Jianu considera că Theodor Pallady poate fi numit drept cel mai de seamă pictor al nudului în plastica română, explicând că nimeni n-a pătruns atât de adânc şi n-a redat atât de intim graţia, lascivitatea, farmecul şi taina trupului feminin, eliberat de masca vestmântului.

Interesul lui Pallady pentru nud depăşeşte intenţia de a simboliza sau aceea de a nara prin intermediul său, cum de asemenea este departe de proiectul de a pune în evidenţă efecte de lumină şi culoare la carnaţia modelelor. El nu pictează corpul femeii în aspectul lui biologic, ci o emoţie pe care o exprimă folosind mijloace plastice. Imaginea ilustrează o stare sufletească, fără a părea să caute senzualitatea formei, importantă fiind redarea corespunzătoare a trăirii sale. Feminitatea pe care o evocă picturile cu nuduri ale lui Pallady este una trecută prin acelaşi filtru exigent al viziunii sale asupra vieţii, una de rafinament şi în acelaşi timp naturaleţe. Observă femeia în spaţiul intim în care se manifestă cu libertate, fără constrângerea hainelor, când îşi îngăduie un timp de visare, la adăpostul unui mediu familiar. Atunci surprinde momentele ei de relaxare, tăcere şi vis, încărcate de voluptate şi expresia pe care o imprimă asupra corpului.

Jean Cheller, Mahoane la mal

Atrăgător şi Mahoane la mal de Jean Cheller, un ulei pe carton, de 43 × 62,5 cmsemnat şi datat dreapta jos, cu negru.

Valoare estimativă: 1.200 – 1.800 de euro.

Să mai amintim Margine de sat, de Adam Bălţatu, ulei pe carton, 49 ×59 cm, semnat dreapta jos, cu roşu, estimat la 2.000 – 3.500 de euro.

Interesantă şi pictura lui Ion Theodorescu-Sion, Natură statică cu flori şi cărţi de artă, provenind din Colecţia Maria Șerban, de asemenea un ulei pe carton, 63,5 ×49,5 cm. Este estimată la 4.000 – 6.000 de euro.

Octav Băncilă, Portret de ţăran bucovinean

Portretul de ţăran bucovinean, semnat de Octav Băncilă, ulei pe pânză lipită pe carton, 53,5 ×47,5 cm este estimate la 2.500 – 4.500 de euro. Portretul îl reprezintă pe tatăl lui Gheorghe T. Kirileanu, cărturar, folclorist, bibliotecar al Palatului Regal şi membru de onoare al Academiei Române.

Dimitrie Serafim, Nud

Mai puţin cunoscut, pictorul Dimitrie Serafim este reprezentat în licitaţie printr-un Nud, estimat între 3.000 şi 5.000

Opera este influenţată de creaţia lui Jean Jacques Henner, artist alături de care Serafim a lucrat timp de 3 ani, frecventând atelierul particular al acestuia între 1888 şi 1891.

Licitaţia Vechi Maeştri ai Picturii Româneşti

Eugenia Filotti Atanasiu, Ulcică cu flori de nu-mă-uita

Flori de măr de Eugenia Filotti Atanasiu

Tot marţi, 24 mai, la ora 19.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă este programată licitaţia Vechi Maeştri ai Picturii Româneşti.

Arta creatorilor de frumos este reînsufleţită într-o nouă expoziţie dedicată geniului vechilor maeştri ai artei româneşti. De la portrete expresive, la peisaje pitoreşti sau naturi statice pline de viaţă, de la Theodor Aman şi Nicolae Grigorescu, la Nicolae Vermont şi Kimon Loghi, licitaţia întâmpină iubitorii de frumos cu emoţie şi seninătate.

Mişu Teişanu, Buchet de albăstrele

O acvaforte colorată şi gravură cu ac, 19,5 × 11 cm, După mure, de Theodor Aman, este estimată între 500 şi 800 de euro

O variantă a operei este catalogată în „Repertoriul graficei româneşti din secolul al XIX-lea”, vol.I, A-R, Bucureşti, 1974, la pag. 47, cat. 191.

Țărăncuţă, de Nicolae Grigorescu, ulei pe pânză, 40,5 ×27 cm, este estimată la 20.000 – 30.000 de euro.

Opera a făcut parte din expoziţia „Valori artistice reprezentative din colecţii bucureştene”, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, 2002.

Elena Stăncescu Muller, Flori de câmp

Tot de Nicolae Grigorescu este şi pictura Ciobănaş pe Valea Doftanei, din colecţia Dr. Ioan Chisăliţă, care a fost adjudecat în 2013 pentru 50.000 de euro.

Arta lui Grigorescu din ultimii zece ani de viaţă înfăţişează acel rafinament, rezultat al folosirii nuanţelor luminoase ce par a transforma fenomenele din natură. Problematica luminii a fost îndelung studiată de către Grigorescu, sub toate aspectele sale, iar arta acestuia nu are nicio tendinţă spre abstractizare.

Ipolit Strâmbu, Nud la lumina lămpii

Fără vreo apartenenţă la domeniul raţionalului, creaţia lui Grigorescu este rezultatul propriilor observaţii făcute în mijlocul naturii. Lumina poate fi o feerie pentru spectator, însă în realitate aceasta este la fel de concretă ca şi forma care de altfel există, pentru pictor, în funcţie de lumină. Cu aceste tendinţe, adăugate la marile sale realizări, ultimii ani ai creaţiei grigoresciene au marcat apogeul artei sale.

Octav Băncilă, Nud

Liric prin intermediul propriilor sentimente – aşadar, impresionist –, Nicolae Grigorescu a transmis acelaşi lirism şi operei sale de maturitate. Pentru pictorul impresionist, cerul, pământul, întregul cosmos sunt culoare, sunt tuşe în nuanţe diferite sub efectul luminii soarelui. Uşoara atingere a tuşelor de culoare este ca o delicată notă dintr-o melodioasă vocaliză. Există o diferenţă substanţială între impresionismul francez şi realizările lui Grigorescu. Pentru acesta din urmă, subiectele tablourilor sale nu au acel aspect „pulverizat”, ca efect al razelor soarelui. Grigorescu adoptă tehnica plein-air-ului, pe care o stăpâneşte prin mijloace proprii, ce se detaşează atât de arta maeştrilor de la Barbizon, cât şi de cea a impresioniştilor. Pentru acesta, pictura a fost înainte de toate o artă a culorilor, în care pictorul român a urmărit transfigurarea motivului cu ajutorul senzaţiilor date de lumină.

Theodor Aman, După mure

Centru al naturii, tânăra Țărăncuţă prezentă în opera de faţă, databilă în ultimul deceniu de creaţie a pictorului, se comportă firesc, fără gesturi care să eludeze reprezentarea ţăranului/ţărăncuţei, acea atitudine de reculegere specifică primelor opere grigoresciene – unde se resimţea ceva din spiritul lui Millet. Ea formează un cadru unic cu pământul dealurilor, cu copacii, cu linia cerului reprezentat, cărora le aparţine în mod intim. Cu o mare sinceritate şi pasiune, cu acea trăire profundă a temelor sale rurale, Nicolae Grigorescu a reuşit să surprindă exact imaginea vie, specifică ţării sale.

Octav Băncilă, Ghiocei şi albăstrele

Sunt propuse în licitaţie mai multe tablouri cu Flori, încântătoare prin prospeţimea şi varietatea gamei cromatice folosite de diverşii artişti.

Muşcate deEugenia Filotti Atanasiu, ulei pe carton, 30,5 × 35 cmcuo valoare estimativă de 350 – 550 de euro; Ulcică cu flori de Nu-mă-uita a aceleiaşi pictoriţe,evaluată 300 – 500 de euro. Flori de măr, ulei pe carton, 29 ×24,5 cm, semnat stânga sus, cu brun, propus la 250 – 350 de euro.

Nicolae Grigorescu, Ţărăncuţă

Ramuri de cireş de Ipolit Strâmbu, ulei pe pânză, 39 ×61 cm, porneşte de la 1.500 – 2.500 de euro.

Elena Stăncescu Muller aduce prospeţimea Florilor de câmp, într-un ulei pe carton, 49 ×68,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „E. Muller-Stăncescu”, estimat la 600 – 900 de euro.

Theodor Aman, Cochetărie

Interesantă şi pictura lui Mişu Teişanu, Buchet de albăstrele, tempera, creion şi pastel pe hârtie, 39 ×29 cm, într-un elegant format oval.

Valoare estimativă: 400 – 600 de euro.

Ghiocei şi albăstrele este semnată de un adevărat maestru al florilor, Octav Băncilă, estimată între 2.000 şi 3.000 de euro.

Ipolit Strâmbu, Confidenţe

Remarcabile sunt şi două Nuduri, de facturi picturale diferite.

Nud la lumina lămpii deIpolit Strâmbu, ulei pe pânză lipită pe carton, 51 ×85 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu negru, „Strâmbu, 1931” este estimat la 2.500 – 3.500 de euro.

Emil Volkers, Întoarcerea de la câmp

Mai rar în opera artistului, Nud de Octav Băncilă, ulei pe pânză, 36 ×56 cm, este propus la 3.000 – 6.000 de euro.

Efect de lumină în amurg deConstantin Aricescu, ulei pe pânză lipită pe carton, 34 ×49 cm, estimat la 350 – 550 de euro, mărturiseşte interesul pictorului pentru peisaj.

Kimon Loghi, Zi de plajă în sudul Franţei

Tot un peisaj, de data aceasta cu personaje, în stilul secolului al XIX-lea, Întoarcerea de la câmp este semnat de Emil Volkers.

Valoare estimativă: 3.000 – 4.000 de euro.

Artistul avea să fie invitat la curtea domnească a Principelui Carol în chiar cel de-al doilea an de domnie al suveranului român, în 1867. Chiar dacă Volkers era totuşi un pictor relativ tânăr, notorietatea acestuia avea să îl facă cunoscut marilor familii princiare germane, astfel încât acesta intra în contact cu familia Hohenzollern, ce avea să îl recomande caselor nobiliare europene. Astfel, Emil Volkers devine unul dintre primii pictori de propagandă în Principatele Române, fiind invitat de Carol pentru a-l însoţi în itinerariul românesc, pentru a imortaliza călătoria tânărului principe.

Constantin Aricescu, Efect de lumină în amurg

Un tablou plin de culoare este cel intitulat Confidenţe de Ipolit Strâmbu, ulei pe carton, 60 × 49 cm, estimat la 3.500 – 4.500, în timp ce Cochetărie de Theodor Aman este propus la 5.000 – 7.000 de euro

Zi de plajă în sudul Franţei, ce poartă semnătura lui Kimon Loghi, datat 1928, porneşte de la 1.200 – 1.800 de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.