Pensiile speciale, o afacere de putere

PSD face ce face și se împiedică în propriile legi. Pomenile electorale promise nu pot fi onorate dintr‑un buget mic. Primul scandal a fost cel legat de capitalizarea Pilonului II de pensii. Disputele politice au dus la înlocuirea șefului de la ASF Mișu Negrițoiu. Acum a fost readusă în discuție problema pensiilor speciale.

Sub povara creșterilor de salarii și pensii asumate în campania electorală și puse în practică de la începutul anului, Guvernul se confruntă cu o creștere alarmantă a deficitului bugetar. Astfel, bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele șase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentând 0,77% din PIB, un deficit cu 61,5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru anul viitor, deficitul se anunță și mai problematic, dat fiind că va intra în vigoare Legea salarizării unitare pentru toate categoriile de bugetari. Anul acesta, până în prezent, din MAI au ieșit la pensie 3.200 de persoane.

Când au devenit speciali

Pensiile speciale pentru angajații din instituțiile militarizate au fost stabilite prin Legea 164/2001, adoptată de un Parlament controlat de vechiul PDSR, actualul PSD. Începând cu anul 2016, este în vigoare Legea 223/2015, care a fost dată de guvernarea Ponta. Prin această lege, începând cu data de 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii. „Curtea Constituțională a stabilit în 2010 că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. Cu zece ani înainte, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20/2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale». Acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“, se arată în analiza efectuată de consilierul juridic Marius Ionescu.

Problema este că o serie de pensii speciale au ajuns să se dubleze și chiar să se tripleze în mai puțin de zece ani, ca urmare a legislației avantajoase care prevede o indexare cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Conform unor surse guvernamentale, acest sistem spectaculos de indexare a pensiilor a condus la situații în care un beneficiar de pensie specială, care își încetase activitatea în 1 iulie 2010, cu o pensie de 7.475 de lei, să beneficieze în prezent de o pensie de 20.046 lei.

O persoană care a ieșit la pensie pe 5 august 2011 cu o pensie de 8.318 lei câștigă în prezent 19.789 lei. Un alt beneficiar de pensii speciale și care s-a pensionat în luna aprilie 2014 cu 10.046 lei câștigă în prezent, după numai trei ani, o pensie dublă: 19.575 lei, în urma sistemului special de indexare. O altă persoană care se pensionase pe 16 februarie 2015 cu o pensie lunară de 7.007 lei câștigă în prezent, după doi ani de pensie, aproape triplu: 19.290 lei. Un alt pensionar a câștigat aproape o mie de lei în plus la pensie într-un an. El a fost pensionat în martie 2016 cu 17.601 lei, dar câștigă în prezent 18.526 lei.

Criza a suspendat pensiile speciale

Guvernul Boc a încercat să taie toate pensiile speciale în 2010. CCR însă a aprobat măsura parțial, iar pensiile magistraților au rămas la fel. Legea pensiilor emisă atunci de guvernul Boc prevedea ca din anul următor, adică 2011, să fie recalculate 180.000 de pensii speciale. Potrivit premierului de la acea vreme, din acestea urmau să scadă semnificativ doar 15%, întrucât pentru pensiile speciale de 3.000 lei/lună reducerea nu avea să fie importantă. Modalitatea de calcul prevedea stabilirea unui punctaj pentru toți anii activi, în funcție de salariul lunar și de cel mediu pe economie. Punctajul anual se obținea prin media punctajelor anuale raportată la numărul de ani lucrați. Așa urmau să se calculeze și pensiile celor care nu au contribuit vreodată la sistemul public, dar și ale persoanelor care au cotizat parțial, respectiv polițiștii și magistrații.
„În urma recalculării, aceste categorii profesionale vor avea un punctaj destul de mare, pentru că au avut și salarii mari de-a lungul vieții active. De exemplu, un magistrat poate obține cinci puncte după recalculare, ceea ce ar însemna o pensie de peste 3.600 lei/lună, care este o pensie mare pentru România. Aceasta însă nu este comparabilă cu peste o sută de milioane, cât au mulți dintre cei vizați“, spunea atunci Petru Dandea, lider Cartel Alfa. Și ex-ministrul Muncii Mihai Șeitan spunea că „sunt câteva cazuri în armată și poliție care sar de 100 milioane lei vechi, iar în cazul acela sunt scăderi mai importante. Dacă pensia este, de exemplu, de 50 milioane lei vechi, rezultatul simulării este de 45 milioane lei vechi“.

Așa se face că pensiile speciale au fost întrerupte în perioada 2011-2015. Apoi, atât plata lor, cât și numărul persoanelor care au beneficiat de ele a fost în continuă creștere. Dacă în 2010 existau 7.279 de pensionari beneficiari de pensii speciale, în 2017 numărul acestora a crescut la 8.324.

Tineri pensionari

Numărul total al pensionarilor era, în 2016, de aproximativ 5,1 milioane, din care 419.439 agricultori, cu o pensie medie de 381 de lei/lună. Anul trecut, Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe anunţau că 0,8% din PIB reprezintă pensiile speciale și numărul persoanelor care beneficiază de ele. Pentru plata pensiilor militarilor, erau alocate de la buget 5,4 miliarde lei. Beneficiarii pensiilor speciale erau foști militari. 75.458 din MApN, 69.180 din MAI și 9.414 din SRI. Pensia medie era de aproximativ 3.200 lei/lună. Militarii se puteau pensiona chiar înainte de 45 de ani, potrivit unor calcule ale deputatei PNL Andreea Paul.

Comparativ, pensia medie a unei persoane obișnuite, prin sistemul de asigurări sociale de stat, era anul trecut de 931 lei/lună. Diferențele erau și în funcție de zona geografică în care locuia persoana pensionată, conform INS. În timp ce în București pensia medie era, în 2016, de 1.179 lei/lună, în Giurgiu aceasta atingea suma de 748 lei/lună. „O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv, riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare şi de locuri de muncă“, declara, în septembrie 2016, ex-premierul Dacian Cioloș. Cu toate astea, guvernul tehnocrat nu a luat nicio măsură concretă.

Cea mai mare pensie în justiție era, anul trecut, de 40.963 lei/lună, potrivit Casei Naționale a Pensiilor Publice. În septembrie 2016 existau 3.350 de magistrați pensionari în baza Legii 303/2004. Din aceștia, 1.567 aveau pensii de 10.000 lei brut/lună, 1.758 de pensii între 10.001 şi 20.000 lei/lună, 24 aveau între 20.001 şi 30.000 lei/lună, o persoană beneficia de o pensie de 40.963 lei/lună. Pensia medie a personalului din justiție era de 6.400 lei/lună, iar a militarilor de 3.200 lei/lună.

Pensiile speciale forţează paftaua militarilor rezervişti

Parlamentarii sunt speciali și ei

Și parlamentarii au o situație specială. În 2010 aceştia primeau o pensie de 3.600 lei/lună, din care 2.129 lei era contribuția la sistemul de asigurări sociale, restul provenind de la bugetul de stat. Din 2016, ei au ieșit din sistemul Casei de Pensii și primesc acum o contribuție care depinde de numărul mandatelor în Parlament. Dacă în 2010 erau 516 beneficiari ai unor astfel de pensii de parlamentar, în 2016 numărul acestora a crescut la 610. Indemnizația medie este de 3.000 lei/lună. Pentru un mandat, suma este de 1.550 lei/lună, 3.100 pentru două mandate și 4.600 lei/lună pentru trei mandate. Ministerul Muncii avea prevăzută, în 2016, suma de 541 milioane lei destinate pensiilor speciale ale celor 7.989 de civili. Pensia medie era de circa 6.400 lei/lună, de aceasta beneficiind magistrați, parlamentari, diplomați, personal aeronautic, angajați ai Curții de Conturi. „Ceea ce va trebui făcut, dar nu cred că acest Guvern își va asuma, e să se revină la un sistem de pensii unitar, pentru că nu vom avea resurse dacă sistemul se va împărți în pensii speciale“, spunea atunci Dragoș Pâslaru, fost ministru al Muncii din guvernul Cioloș.

Cele trei principii ale lui Dragnea

– Pensiile care ar avea prin calculul actual o valoare mai mare decât salariul să nu poată depăși salariul
– Este o problemă dacă pensia de acum este la 131% din salariu, iar peste doi ani ajunge la o creștere de 150%
– Dacă nu se intervine, impactul bugetar poate să ajungă de la 6 la 10-11 miliarde în doi ani

Călin Popescu-Tăriceanu: „Este o anomalie“

„Este o anomalie. Pensiile speciale ajung să fie mai mari decât salariul net pe care îl are salariatul respectiv. Nu există nicăieri un astfel de sistem care să fie sustenabil. Premierul ne-a prezentat un principiu ca pensia să nu poată depăşi salariul. Nu se micşorează nicio pensie, dar rezolvarea e urgentă pentru că altfel impactul pe buget va fi unul care nu va putea fi susţinut şi nu e normal să continuăm cu această anomalie. Sunt pensii mai mari decât salariile.“

Pensionări la SRI pe ultima sută de metri

Când au auzit că se va modifica Legea 223/2015 privind pensiile speciale, zece generali din SRI și-au cerut pensionarea. Comunicatul SRI nu ne spune dacă vorbim despre pensionare anticipată sau la termen, dar dacă luăm în calcul că Elena Istode (foto dreapta), cu nume de cod Anaconda, are în jur de 45 de ani, este clar că a fost vorba despre ultimul tren pentru pensionarea specială.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat ieri decretele de trecere în rezervă a zece generali din SRI. Spre deosebire de practica obișnuită, trecerea lor în rezervă nu a fost însoţită de acordarea unui grad militar superior celui deținut în timpul activităţii. Cei zece sunt: Daniel Zărnescu – general de brigadă cu o stea, Gheorghe Ceaușu – general de brigadă cu o stea, Sorin-Gabriel Cozma – general de brigadă cu o stea, Elena Istode (foto) – general de brigadă cu o stea, Viorel-Adrian Stan – general de brigadă cu o stea, Marioara Mogoș – general de brigadă cu o stea, Vasilică Babiuc – general de brigadă cu o stea, Cornel Văleanu – general de brigadă cu o stea, Emilia-Cristina Posaștiuc – general de brigadă cu o stea, Constantin-Marius Stoica – general de brigadă cu o stea.

Până în luna iulie a anului trecut, Elena Istode a fost șefa Departamentului Securității Economice din SRI, când a fost schimbată, devenind șefa acoperiților SRI din presă, ANAF și Ministerul de Interne, conform celor de la flux24.ro.

Numele generalului Elena Istode a apărut într-un scandal privind o vacanță de lux în care a fost însoțită de fostul deputat Cristian Rizea și de soția acestuia, la Monaco și Cannes. Vacanța ar fi fost în anul 2009, pe banii lui Rizea, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, spălare de bani în formă continuată și influențarea declarațiilor. Având în vedere că la vremea respectivă Binomul DNA – SRI lucra din plin, această vacanță a fost scandaloasă. Cristian Rizea a susţinut că Elena Istode i-a spus că se ştia că merg împreună în vacanţă, pentru că „se făceau rapoarte la instituţie“.

Olguța Vasilescu: „Ghici ce?! Economia nu produce atât!“

Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a confirmat că are în lucru un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se vor schimba regulile în privinţa pensiilor speciale ale militarilor, poliţiştilor şi angajaţilor din serviciile secrete: „Actul normativ va fi adoptat săptămâna viitoare, dar va intra în vigoare de la 15 septembrie, iar până atunci, cei care vor să iasă la pensie anticipat din sistem o pot face. Noile prevederi nu vor afecta pensiile în plată, iar modificările au în vedere actualizarea acestor tipuri de venituri cu rata inflaţiei, şi nu în raport cu salariile celor în activitate. La o pensie de 30.000 lei acum, statul nu-şi permite să plătească 60.000 peste câţiva ani. Ghici ce?! Economia nu produce atât“. Ministrul Muncii a mai afirmat că ordonanţa nu va viza exclusiv militarii, ci „se referă la tot ce înseamnă pensii speciale“: „Ne-am hotărât ca termenul de intrare în vigoare să fie undeva la 15 septembrie. Adică cei care vor dori să iasă vor putea să o facă, începând de mâine până la 15 septembrie. Însă ei trebuie să ştie că nu li se mai actualizează pensiile în raport cu cei din activitate, ci li se indexează cu rata inflaţiei. (…) Trebuie să stopăm o creştere aberantă“.

Dumitru Coarnă: „În MAI se fac pensionări pe pile“

Dumitru Coarnă, liderul sindicatelor din Poliție, a declarat: „Dacă nu ne-au majorat salariile, vor să ne taie și pensiile. Au lăsat șmecherii din Ministerul de Interne să se pensioneze la 42-43 de ani, spun eu, prin încălcarea legii, cu pensii de 130 milioane, pe mare parte dintre ei i-au reangajat pe postul de consilier, ceea ce este ilegal, și o să fac probabil o plângere la Parchet în acest sens. Este vorba despre Grosu, Roșanu, Alina Popescu, Ciocoiu. Pe Alina Popescu au adus-o de la Slatina, de la IPJ Olt, și au pensionat-o cu 200 de milioane. Apoi au reîncadrat-o cu 5.600 de lei“. Tot Coarnă a mai afirmat: „Ei nu înțeleg lucruri și nu pricep fapte. Eu știu că vor să modifice legea. Or să crească vârsta și or să scadă cuantumul bănesc al pensiei. Noi avem acum vârstă standard 60 de ani și, pentru că lucrăm în condiții speciale, putem să ne pensionăm la 47-48 de ani cu 100%. Îi deranjează lucrul acesta și vor să-i aducă pe cei din condiții speciale să se pensioneze la 55 de ani. (…) Aici, la MAI, și-au pensionat toate pilele prin infracțiune, avem 30 de oameni pensionați între 39 și 44 ani cu peste 10.000 lei, după care o parte din ei sunt angajați la dublu. Joi l-a pensionat, vineri l-a angajat. Cred că o să fac plângere penală, mă consult cu colegii mei, avem o ședință zilele astea. Fals, uz de fals, abuz în serviciu. Nu vârsta e marea problemă a legii, ci cuantumul.

Adrian Ţuţuianu: „Nu e normal, facem corecţii“

Adrian Țuțuianu, ministrul Apărării Naționale, a declarat că există inclusiv magistraţi militari care au pensii de 30.000-35.000 lei, menționând că acest lucru nu e normal: „Există o analiză privind situaţia unor pensii care depăşesc nişte lucruri care sunt normale. Ca să putem să dăm un exemplu, există magistraţi, inclusiv magistraţi militari, care au pensii de la 30.000-35.000 lei pe lună. (…) Vreau să reiterez câteva situaţii care nu pot continua aşa: pensii de 30.000-35.000 lei pe lună. Algoritmul de calcul de astăzi permite ieşirea la pensie cu un venit mai mare decât salariul celui care lucrează. Nu cred că este o normalitate acest lucru. Sunt lucruri care trebuie clarificate. (…) Cele mai mari pensii sunt ale magistraţilor militari, 35.000 lei este pensia unui magistrat militar. Vom face corecţiile necesare la aceste situaţii care nu sunt normale“.

Carmen Dan: „Nu se va umbla la vârsta de pensionare“

Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, a declarat că ordonanţa de urgenţă privind pensiile militare de serviciu va fi discutată în şedinţa de miercuri: „Se pregăteşte un act normativ cu care se intră în şedinţa de miercuri. Nu se diminuează drepturile deja câştigate. E momentul ca atunci când spunem că în sistem avem deficit de 20.000 de oameni, care creşte, normal e să facem ceva să îndreptăm aceste lucruri. Asta se va întâmpla. S-a anunţat un termen de 15 septembrie. Cei care vor să îşi depună dosarele au timp o lună şi jumătate. Avem un deficit foarte mare în MAI. Am discutat cu premierul şi sunt discuţii să aducem în sistem 4.000 de angajaţi în perioada următoare şi să intervenim pentru dotarea cu echipamente de intervenţie, în primul rând a poliţiştilor de ordine publică. Înţeleg că nu se umblă la vârsta de pensionare“.

Giulia Anghel, Vasile Surcel, Eduard Pascu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.