Peste două milioane de persoane în plus pe listele electorale

Două demonstraţii cu date oficiale confirmă că listele electorale permanente sunt serios umflate. Pe cine avantajează cei 2 milioane de alegători în plus.

Morţi neradiaţi de pe listele electorale

O ştire a făcut duminică înconjurul întregii prese: „Peste 1.500 de persoane de peste

100 de ani au fost scoase din bazele de date de la Evidenţa Populaţiei după ce s-a descoperit că figurau deşi erau decedate, urmând să se mai facă verificări şi pentru alte peste 1.000 de persoane”. Această ştire demonstrează un lucru asupra căruia cotidianul.ro a atras atenţia de mai multe ori: primarii NU actualizează, LUNAR, sau o fac la modul superficial, listele de alegători. Numai că descoperirea făcută de oficialii de la Ministerul de Interne în bazele de date de la Evidenţa Populaţiei nu reprezintă decât o picătură într-un ocean. Pentru că situaţia pe listele de alegători este infinit mai gravă, în jur de 2 milioane de persoane fiind trecute, dar nu există în realitate. Din două motive susţinem că listele de alegători nu sunt reale. În primul rând pentru că foarte mulţi români nu mai sunt în ţară, în al doilea rând din cauza sporului negativ al populaţiei.

Lege proaste, autorităţi leneşe şi/sau incompetente

Conform datelor oficiale prezentate de AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), la data de 5 mai a.c., pe listele permanente se aflau 18.274.891 de alegători. Acest număr este mai mult decât suspect. Actuala lege a alegerilor parlamentare (L.208/2015) dă definiţia Registrului electoral. Acesta cuprinde cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Până aici, totul este corect. Numai că, spre deosebire de alte ţări, înregistrarea cetăţenilor români cu drept de vot se face automat prin preluarea datelor de la “evidenţa populaţiei”. În alte ţări, alegătorul se duce şi se înregistrează în registrul electoral şi tot el se duce şi se radiază dacă părăseşte ţara pe o perioadă mai lungă care acoperă un scrutin. Sistemul românesc este eronat şi în ceea ce priveşte radierea din registrul electoral. Legea prevede la art.36 că “Radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetăţeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicţie”. Atât şi nimic mai mult. Astfel, cetăţenii români care pleacă din ţară pentru perioade mai lungi (ca să nu mai vorbim de cei care se stabilesc în alte ţări) nu se duc din proprie iniţiativă să solicite radierea. Deci dacă ai plecat din România şi ai reşedinţa, de exemplu, în Italia, dar mai ai locuinţă şi în România, figurezi în registrul electoral. Eşti ambasador în China, şi votezi acolo pe lista suplimentară, figurezi şi pe lista din Bucureşti. Ş.a.m.d. Astfel apar listele de alegători mult umflate, la care se adaugă şi decedaţii, interzişii care sunt uitaţi intenţionat sau nu şi apar ca votanţi.

Suntem tot mai mulţi

O să vă prezentăm câteva câteva „repere” privind listele electorale permanente:

• 5 mai 2016 – 18.274.891 alegători pe lista permanentă
• 4 ianuarie 2016 – 18.272.623 alegători pe lista permanentă
• 31 ianuarie 2015 – 18.159.151 alegători pe lista permanentă
• Alegeri locale 2012 – 18.150.414 alegători pe lista permanentă
• Alegeri locale 2008 – 18.199.257 alegători pe lista permanentă

După cum se poate observa, între ianuarie 2015 şi mai 2016 avem în plus pe listele permanente un număr de 115.740 de alegători. Am mai luat drept puncte de reper şi numărul de alegători de pe listele permanente de la ultimele două alegeri locale. Şi faţă de 2008 şi 2012 sunt acum mai mulţi alegători. Ceea ce nu este deloc normal. Nu am luat drept repere celelalte alegeri „istorice”, pentru că de fiecare dată s-au înregistrat „minuni” inexplicabile pe listele electorale permanente. Vom demonstra de ce în luna mai 2016, numărul alegătorilor trebuie să fie mai redus decât în ianuarie 2015. Avem două variante de demonstraţie, ambele bazate pe date oficiale.

Varianta A

Avem deci pe 31 ianuarie 2015 un număr de 18.159.151 de alegători pe liste, iar în ianuarie 2016, un număr de 18.272.623 de alegători, deci cu 113.472 mai mulţi. Matematic, nu putea exista această creştere. Să explicăm: Pe parcursul anului 2015, au împlinit 18 ani şi au primit drept de vot persoanele care s-au născut în anul 1997. Conform datelor INS, în 1997, numărul născuţilor vii a fost de 236.900. Să presupunem că toţi aceşti născuţi vii în 1997 sunt în viaţă la data de 4 ianuarie 2016 şi că niciunul nu are vreo interdicţie legală. Deci, cei 236.900 de cetăţeni români care au îmlinit 18 ani în 2015 se adaugă la cei 18.159.151 de alegători existenţi în ianuarie 2015. Numai că trebuie şi să scădem persoanele decedate pe parcursul anului 2015. Conform INS, anul trecut au decedat 262.174 de persoane. După ce scădem din numărul persoanelor decedate pe cei născuţi în 1997, rezultă un minus de 25.274 de persoane. Acest minus trebuie scăzut din numărul de alegători existent în ianuarie 2015 şi vom avea 18.133.904. Din punct de vedere matematic, acest număr de alegători trebuia să îl avem pe liste în ianuarie 2016, şi nu 18.272.623. Aceasta în varianta strict matematică şi în condiţiile alcătuirii listei în modalitatea curentă.

Varianta B

Conform INS, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă în România a fost de 19.861.000 persoane. Prin populaţie rezidentă se înţelege populaţia care efectiv este prezentă pe teritoriul naţional. Ei bine, tot conform datelor INS, pe tronsonul de vârstă 0 – 17 ani, la 1 ianuarie 2015 erau 3.725.857 de persoane. Acestea, fiind minore, NU au drept de vot, deci nu se pot afla pe listele electorale. Scăzând numărul minorilor, rezultă un număr de 16.135.143 de persoane. Acesta era numărul real al românilor cu drept de vot la 1 ianuarie 2015. Acest număr trebuia să apară pe listele electorale din ianuarie 2015. Ce a apărut este umflat cu 2.145.851 de persoane.

De ce sunt umflate listele de alegători

• pentru a nu scădea numărul de senatori şi deputaţi (norma de reprezentare este de 1 deputat la 73.000 de locuitori şi 1 senator la 168.000 de locuitori; s-ar pierde 29 de deputaţi şi 12 senatori).
• pentru a nu scădea numărul de consilieri judeţeni şi consilieri locali.
• pentru ca o serie de primării, sau consilii să nu primescă mai puţini bani de la buget.
• pentru a exista posibilitatea la nivelul autorităţilor locale de a “jongla” cu o serie de fonduri.
• pentru a influenţa (acolo unde există posibilitatea) rezultatele votului.

NOTA> am apelat pentru demonstraţia „B” la datele valabile la 1 ianuarie 2015, pentru că nu sunt disponibile încă datele pentru anul 2016. Dar situaţia este identică, existând eventual diferenţe de ordinul câtorva mii de persoane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.