Petro Poroşenko l-a demis pe guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, l-a demis pe guvernatorul regiunii industriale Dnipropetrovsk, influentul oligarh Igor Kolomoiski, în contextul în care multe voci îl acuză pe liderul de la Kiev că nu controlează situația din țară, informează AFP citată de b1TV.

Măsura luată de Poroșenko vine după câteva zile de confruntări privind controlul asupra unei companii petroliere de stat, deputații adoptând o lege care modifică organizarea consiliilor de administrație ale societatilor publice pentru a reduce controlul exercitat de acționarii minoritari.

Conducătorul Serviciului Situațiilor Excepționale din Ucraina, Serghei Bocikovskii a fost arestat chiar în sediul Guvernului de la Kiev în timpul ședinței Executivului, transmite pravda.ru citat de UNIMEDIA.

Potrivit sursei, oficialul a fost arestat pentru acte de corupție și acțiuni ce au adus prejudiciu bugetului Ucrainei. Ministerul de Interne de la Kiev a dat publicității un comunicat prin care explică arestarea lui Bocikovskii.

Agenţia de notaţie financiară Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Ucrainei cu o treaptă, până la penultimul nivel în ierarhia de evaluare financiară, Ca, şi estimează că 100% ţara va da faliment. Această retrogradare vine pe fondul negocierilor pe care Kievul le poartă cu deţinătorii de obligaţiuni pentru a obţine o reducere a datoriei cu 15 miliarde de dolari în timp ce un plan de ajutor internaţional urmează să ajungă la 40 de miliarde de dolari.

„Motivul principal pentru decizia de a reduce ratingul Ucrainei la Ca este planul guvernului de a restructura majoritatea Eurobondurilor, precum şi alte datorii ale sectorului public, creditorii privaţi urmând să înregistreze pierderi economice substanţiale în urma restructurării”, se spune într-un comunicat al Moody’s.

Agenţia spune că deţinătorii datoriei ucrainene ar trebui să suporte “pierderi substanţiale” după aceste discuţii ce ar putea de asemenea conduce la o restructurare “dezordonată” asimilată cu o intrare în incapacitate de plată.

FMI a aprobat la începutul acestei luni un program de finanţare a Ucrainei în valoare de 17,5 miliarde de dolari, pe termen de patru ani, pentru a ajuta ţara să nu intre în incapacitate de plată. Acest ajutor face parte din programul de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă şi sprijin din partea UE şi a SUA. Ucraina trebuie să îşi reformeze sistemul energetic, să crească producţia de energie la nivel naţional şi să asigure stabilitate sectorului bancar. În practică, reformele vor durea enorm pentru că vorbim de majorări la energia electrică pentru consumatorii privaţi, incluzând aici şi populaţia. Deja, la 1 martie, curentul s-a scumpit cu 40% iar costurile cu încălzirea vor fi cu 60% mai mari în perioada imediat următoare. Lovitura cea mai dură va fi la gaze, acolo unde preţul va fi cu 280% mai ridicat.

Durerea este şi mai mare pentru că guvernul se pregăteşte să taie din ajutoarele sociale iar pensia minimă va fi majorată de abia la finele acestui an. Creşterea preţului la gaze va lovi masiv în micii întreprinzători, care se vor gândi de două ori dacă mai merită să stea pe piaţă. “O mare parte a populaţiei va trăi la limita sărăciei”, susţine expertul Andrij Novak, citat de DW.

Anul trecut, economia Ucrainei s-a contractat cu 7,5% pe fondul conflictului din est cu separatiştii ruşi. Aşa se face că, în prezent, statul vecin se află în cea mai gravă situaţie din 2009 încoace.

Deutsche Welle califică situaţia actuală a Ucrainei ca a unui pacient aflat la terapie intensivă. “Inima ei bate, dar rănile încă sângerează”. Ţara luptă în acest moment pe două fronturi, unul militar, împotriva separatiştilor, şi celălalt împotriva falimentului de stat.

Dacă Ucraina ajunge în posesia sumei de 17,5 miliarde de dolari, din care 10 miliarde anul acesta, o mare parte din fonduri va fi utilizată pentru plata datoriilor. Rusia are de încasat 3 miliarde pentru gazul livrat, dar Kievul vrea să negocieze amânarea unor termene de plată. Ucraina doreşte să fructifice aceste amânări pentru a pompa bani în propria economie.

Deocamdată lumea se uită cu îngrijorare la tot ce se întâmplă. Se vorbea de o inflaţie de 13%, dar după corectarea indicatorilor s-a ajuns la o estimare dublă, de 26%.

La fel de înspăimântătoare este situaţia din vistieria statului. Încă de pe vremea filorusului Viktor Ianukovici, moneda naţională gâfâia din plin. Acum, pe fondul războiului din est, investitorii îşi fac bagajele şi se retrag, lăsând în urmă o monedă din ce în ce mai slabă.

Cât va suporta populaţia? Unul din trei oameni spune că e dispus să reziste un an dacă simte că se mişcă ceva, în timp ce un altul nu vrea să audă de vreun sacrificiu. Mai e şi problema războiului, care constrânge Guvernul la cheltuieli pe care nu şi le doreşte, dar pe care nu le poate evita, îngreunând enorm negocierile cu creditorii externi. Şi războiul nu dă semne că se va încheia prea curând.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.