Petrodolari contra pământ, apă şi prozelitism islamic

În cursul lunii iulie, The New York Times a triat peste 60.000 de telegrame ale diplomaţiei saudite obţinute de WikiLeaks, ajungând la concluzia că regatul salafist a pus la punct un sistem impresionant de prozelitism la scară globală, cu scopul de a promova o formă riguroasă a islamului.

De circa două decenii, Arabia Saudită a injectat ”miliarde de petrodolari în organizaţiile islamice din întreaga lume, practicând o diplomaţie a banului”, scrie The New York Times. Afacerea SaudiLeaks este abia la început, pentru că WikiLeaks a anunţat că va publica în curând alte 40.000 de telegrame ale diplomaţiei de la Riyadh.

Acţiunile Arabiei Saudite se desfăşoară pe două fronturi – se investesc sume impresionante nu numai pentru răspândirea wahhabismului, ci şi pentru compaterea principalului inamic, Iranul şiit. ”Saudiţii se tem că renunţarea la sancţiunile internaţionale împotriva Iranului după semnarea acordului nuclear va oferi Teheranului mai multe mijloace de a-şi susţine grupările şiite. Însă documentele arată că există o luptă care trece dincolo de acest aspect şi care are puternice rădăcini ideologico-religioase”, scrie The New York Times.

Este vorba despre un sistem de influenţă creat şi finanţat de autorităţile saudite, carte au oferit mijloace financiare predicatorilor din străinătate, au construit moschei, şcoli şi centre islamice şi au întreprins campanii pentru a ”combate responsabilii şi presa din străinătate care se puteau opune agendei regatului saudit”.

Potrivit WikiLeaks, Arabia Saudită a oferit echivalentul a 1,1 miliarde de euro diferitor organisme din regiunea indiană Kerala. Cotidianul canadian Globe and Mail scrie că au fost oferiţi circa 210.000 de dolari canadieni unei şcoli din Ottawa şi încă 134.000 de dolari unei şcoli din Mississauga, şcoli administrate de Asociaţia Musulmană din Canada, care mai are în subordine alte şcoli şi moschei.

Sumele par reduse dacă este să privim cazurile individuale, însă ele devin enorme dacă este să luăm în calcul că sunt oferite miilor de asociaţii islamice din întreaga lume, scrie The New York Times.

Sistemul pus la punct în Arabia Saudită are şi misiunea de a identifica personalităţile şi organizaţiile străine care pot fi finanţate sau ajutate. ”Ministerul de Externe saudit transmite cererile de finanţare oficialilor de la Riyadh, uneori serviciile secrete îşi dau acordul după studierea dosarelor potenţialilor beneficiari, iar Liga Islamică încearcă să integreze totul într-o strategie globală coordonată, în timp ce diplomaţii saudiţi supervizează proiectul în întreaga lume”, scrie The New York Times.

Ţările luate în vizor nu sunt doar cele din Orientul Mijlociu, unde se duce lupta cu Iranul pentru influenţa regională, ci şi ţările africane şi chiar Filipine, unde comunitatea musulmană nu depăşeşte 5% din populaţia ţării.

Este de notat că telegramele diplomaţiei americane publicate de WikiLeaks în 2011 arătau că comunitatea musulmană din România primeşte milioane de dolari din partea regatului Saudit. Cel care spunea acest lucru era ambasadorul Turciei la Bucureşti – el era nemulţumit de faptul că finanţarea saudită o depăşea cu mult pe cea turcă. Ce trebuia să facă comunitatea musulmană în schimbul acestor bani? Muftiul Iusuf Murat, arătau telegramele publicate de WikiLeaks, spunea diplomaţilor americani că viceconsulul saudit la Bucureşti l-a criticat pentru că nu a incitat comunitatea la proteste împotriva publicării caricaturilor profetului Mahomed.

Nemulţumit era şi ambasadorul Turciei, care considera că proiectele americane din Dobrogea, adică baza militară de la Mihail Kogălniceanu (devenită acum un pilon şi mai important al SUA şi NATO în flancul estic al Alianţei), ar submina promovarea islamului turcesc în această zonă a României. Acelaşi ambasador spunea ca în 2006 funcţionau în România 17 moschei nerecunoscute oficial, că fundamentaliştii au construit orfelinate şi şcoli şi că imamii nerecunoscuţi oficial sunt cumpăraţi unul după altul de către fundamentalişti.

Iar petrodolarii din monarhiile salafiste din Golf, aliaţii aliaţilor noştri, nu se duc doar către prozelitism, ci şi către acapararea terenurilor agricole. Un studiu solicitat Comisiei Europene de Parlamentul European, în 2013, arăta cum ”comasarea terenurilor” duce la ”acapararea” lor. Este un fenomen pe care studiul amintit îl remarcă în special în ţările din estul Europei, acolo unde preţul unui hectar de teren agricol este de zeci de ori mai mic decât în vestul Europei. România şi Bulgaria erau de departe ţările vizate de acest fenomen de acaparare.

Concluziile: Europa (în special ţările din Est) a devenit scena pe care se dezvoltă mari holdinguri agricole cu finanţare venită din toate colţurile lumii; proporţiile acestor holdinguri sunt fără precedent şi dincolo de standardele europene de până acum, iar aceasta produce mutaţii sociale cu efecte negative în cadrul populaţiei rurale; în afacere se implică şi actori care nu au tradiţie în agricultura, precum fonduri de investitiţii, unele dintre cele mai mari fonduri de pensii, grupuri bancare, cu scopul de a-şi disipa riscurile la care se expun în alte domenii de investiţii (fac acest lucru Goldman Sachs, Deutsche Bank, dar şi Citadel Capital, un fond de investiţii egiptean).

Unii dintre marii cumpărători de terenuri agriciole sunt statele bogate în petrol din Golf. Creşterea preţului produselor alimentare, înmulţirea populaţiei din aceste state, urbanizarea tot mai pronunţată, reducerea resurselor de apă dulce au făcut ca monarhiile salafiste să se orienteze către alte zone ale lumii pentru a căuta pământ şi apă. Potrivit unul material publicat în urmă cu doua săptămâni de ipsnews, ţările europene care ”au căzut victime maniei achiziţiei de terenuri agricole” sunt Polonia, Ucraina, România şi Rusia. Acelaşi material arată că ţările membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite) au adoptat politici prin care îşi încurajeaza cetăţenii să investească în producţia de alimente peste hotare. Aceste măsuri fac parte din strategiile de securitate alimentară pe termen lung ale acestor state.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.