Preşedintele Barack Obama a suferit o umilinţă pe final de mandat. Congresul SUA a reuşit să se opună vetoului preşedintelui pentru prima dată în cei opt ani de mandat. Congresul a respins vetoul lui Obama împotriva legii JASTA (Justice Against Sponsors of Terrorism Act). Legea ar permite investigarea sprijinului pe care Arabia Saudită l-ar fi oferit pentru comiterea atacului de pe 11 septembrie 2001 şi ar permite familiilor victimelor din 2001 să dea în judecată Arabia Saudită.
Consecinţe devastatoare pentru Pentagon şi CIA
Barack Obama şi-a folosit dreptul de veto de 11 ori până în acest moment, de fiecare dată cu succes. Congresul nu se poate opune vetoului prezidenţial decât cu două treimi din voturi. De data aceasta Camera Reprezentanţilor a votat 348 la 77 împotriva vetoului, iar în Senat Barack Obama a fost umilit, cu 97 de voturi împotriva şi unul pentru (a fost votul liderului grupului democrat din Senat, Harry Reid). Mai mult, niciun senator democrat nu a luat cuvântul pentru a susţine poziţia administraţiei democrate.
Preşedintele s-a opus legii pentru că ea ar vulnerabiliza principiul imunităţii de care beneficiază statele şi diplomaţii lor şi ar avea şi un efect de bumerang – ar expune SUA şi cetăţenii americani unor urmăriri penale în întreaga lume. Preşedintele a spus că în acest fel ar fi periclitate reţelele de spionaj americane. “Consecinţele JASTA ar fi devastatoare pentru Pentagon şi Departamentul de Stat şi membrii lor şi ar fi consecinţe semnificative asupra comunităţii diplomatice şi de informaţii”, a spus administraţia Obama. Casa Albă a catalogat imediat votul împotriva administraţiei drept cel mai stânjenitor moment creat de congresmani în ultimii ani.
Însă pentru presa americană, şi mai cu seamă pentru electorat, este valabilă reciproca – vetoul împotriva legii care ar permite procesele în justiţia americană împotriva unor state care au sponsorizat atentatele ce au făcut mii de victime pe teritoriul SUA este cea mai stânjenitoare acţiune a preşedintelui SUA din cei opt ani de mandat.
Un vot de frica alegerilor pentru Congres
Opoziţia din Congresul SUA faţă de Obama are o motivaţie politică evidentă. Odată cu alegerile prezidenţiale din noiembrie vor avea loc alegeri pentru toate mandatele din Camera Reprezentanţilor şi pentru 34 de mandate din cele o sută ale Senatului. Or, legea JASTA a prins extrem de bine la electorat şi a fost iniţiată atât de congresmani democraţi, cât şi republicani, la presiunea familiilor victimelor de pe 11 septembrie 2001, care îi vor judecaţi pe oficialii saudiţi suspectaţi de legături sau de finanţarea teroriştilor de acum 15 ani. A îngropa această lege ar însemna pentru congresmanii actuali să-şi îngroape şansele la alegerile din noiembrie. Iar sprijinul populaţiei pentru o asemenea lege creşte pe măsură ce pe teritoriul SUA încep să se înmulţească atacurile teroriste.
Un lobby saudit tardiv
A doua explicaţie a umilinţei suferite de Obama ţine de lobby. Arabia Saudită a plătit sume enorme pentru a angaja firme de lobby de prestigiu pentru respingerea acestei legi în Congres. Casa Albă nu a făcut niciun efort, bazându-se pe oamenii angajaţi de saudiţi. Însă a fost prea târziu, mult prea aproape de alegerile din noiembrie, iar teama congresmanilor de a-şi pierde mandatul a fost prea mare.
Este limpede din reacţiile congresmanilor că o parte însemnată dintre ei sunt de acord că o asemenea lege ar vulnerabiliza SUA. Senatorul republican Bob Corker a încercat să mai edulcoreze legea, fără succes. După vot a declarat: “Acum nu putem decât să ne concentrăm pentru ca, peste o vreme, să creăm o legislaţie care să corijeze şi să facă faţă efectelor acestei legi”.
Pârghia de şantaj a Arabiei Saudite
Dar poate cea mai importantă este raţiunea economică din spatele vetoului prezidenţial şi al “umilinţei” ce a urmat în Congres. Implicaţiile adoptării acestei legi pot fi dramatice, pentru că Arabia Saudită va riposta şi o va face la nivel economic şi financiar.
Începem printr-o teorie a conspiraţiei care a fost confirmată în acest an de Bloomberg: de decenii, Arabia Saudită își reciclează petrodolarii finanțând datoria Statelor Unite cu banii obținuți din exportul de țiței (în special către aceleași State Unite), în timp ce Statele Unite le oferă saudiților acorduri bune pentru a cumpăra arme.
În timpul preşedinţiei Nixon s-a ajuns la un acord: SUA vor cumpăra petrol saudit și vor oferi regatului arme și muniție. În schimb, saudiții vor investi miliarde din veniturile lor în petrodolari pentru a cumpăra obligațiuni americane, finanțând astfel economia SUA. Astfel s-au născut petrodolarii. Astfel monarhia salafistă din Golf a ajuns de neatins, pentru că deţine o parte importantă din datoriile SUA, după cum spunea pentru Bloomberg Gerry Parsky, fost secretar adjunct al Departamentului Trezoreriei SUA.
Acum, în 2016, este vorba de 750 de miliarde de dolari. Active cu această valoare denominate în dolari ar putea fi vândute de Arabia Saudită dacă legea victimelor terorismului trece. Este o parte însemnată din cele 6,2 trilioane de dolari care se află în posesia altor state decât SUA și din datoria SUA de 12,6 trilioane de dolari (doar partea care nu este deținută de agențiile statului federal). Asta ar însemna un cutremur pentru sistemul financiar american.
Corporaţiile americane fac front comun cu Riyadhul
Niciuna marile companii americane nu doreşte aşa ceva. Este motivul pentru care Boeing, General Electric, Chevron şi multe altele s-au angajat într-un lobby împotriva JASTA. Au făcut-o însă discret, pentru a nu crea percepţia că se opun victimelor terorismului. Documente obţinute de presa americană arată că Boeing, spre exemplu, consideră că locurile de muncă din SUA sunt cel puţin la fel de importante ca şi dreptatea pe care o caută victimele terorismului.
Lupta nu este pierdută pentru monarhia wahhabită din Golf. Legea a trecut, însă acum eforturile lobby-ului saudit (care, spun unele surse, a costat cel puţin 250.000 de dolari pe lună) se vor concentra pe adoptarea unei legi care să reducă din efectele JASTA. Am văzut deja că acesta este scopul senatorului Bob Corker. Şi în acest demers saudiţii nu sunt sprijiniţi doar de marile corporaţii americane. Spre exemplu, fratele şefului echipei de campanie a lui Hillary Clinton (John Podesta) este un importat lobby-ist pentru saudiţi. În luna aprilie, presa americană scria că Podesta Group (condus de Tony Podesta) îi taxează pe saudiţi cu 140.000 de dolari pe lună pentru servicii de PR.
Rămâne de văzut dacă, după momentul alegerilor din noiembrie, când congresmanii se vor vedea cu sacii în căruţă, cetăţenii americani vor putea ţine piept petrodolarilor, şantajului saudit, raţiunilor de stat legate de situaţia din Orientul Mijlociu. Şi poate că nu este lipsit de relevanţa că, la o zi după acceptarea JASTA în Congresul SUA, OPEC a decis să crească preţul petrolului (reducând producţia), o măsură care, dacă e menţinută o perioada considerabilă, poate da o gură de oxigen rivalilor ruşi ai Americii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.