Cotaţia petrolului a scăzut sub 36 de dolari barilul, aflându-se la minimul ultimilor şapte ani, terminând săptămâna trecută cu o pierdere de aproximativ 11%. Asta înseamnă cea mai mare scădere săptămânală a anului.
Petrolul Brent se află, de asemenea, la cel mai scăzut nivel din decembrie 2008, după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că supraabundența de petrol va continua să pună presiune pe preţuri şi anul viitor.
Între timp, şi cotaţia la gaze naturale a scăzut pentru prima dată în ultimii trei ani. Petrolul West Texas Intermediate, cu livrare în ianuarie, este cotat la stabilit la 35,45 de dolari pe baril, în scădere cu 0.48% faţă de închiderea precedentă la New York Mercantile. Preţurile WTI, care continuă să stea la cele mai scăzute niveluri din februarie 2009, au înregistrat, de asemenea, cea de-a șasea sesiune consecutivă de pierderi, fiind cea mai lungă perioadă de declin zilnic din martie până acum, conform Market Watch citat de revista Capital. Petrolul tot mai ieftin a crescut nervozitatea în piețele bursiere ale lumii.
Astfel, pieţele asiatice au scăzut pe linie luni, iar moneda chinezeacă, yuanul, a atins un nou minim al ultimilor patru ani și jumătate, potrivit Reuters.com. Indexul bursier MSCI din Asia-Pacific a coborât luni la cel mai scăzut nivel din ultimele 2 luni și jumătate. Și bursa de la Tokyo a pierdut peste 2,1 procente, la fel ca și bursa din Coreea de Sud (scădere de 1,1%). Incertitudinea piețelor este accentuată de așteptata mărire a dobânzii-cheie de către FED-ul american de la sfârșitul săptămânii.
Decizia cartelului statelor exportatoare de petrol – OPEC – de a renunţa a stabilirea unei ţinte de producţie zilnică pentru 2016 a provocat investitorilor în acţiunile companiilor petroliere o pierdere de un sfert de miliard de dolari într-o singură săptămână. ExxonMobile, compania americană care caută hidrocarburi în Marea Neagră alături de OMV Petrom, a pierdut 11 miliarde de dolari din valoare sa de piaţă, iar chinezii de la PetroChina Co., 17 miliarde de dolari, conform Bloomberg. “Companiile vor trebui să dubleze reducerea cheltuielilor deja anunțată pentru a face față unui preț al petrolului atât de scăzut”, a declarat Alexandre Andlauer, analist la AlphaValue SAS.
Din cauza petrolului ieftin, companiile au început să taie din cheltuieli. Chevron Corp, de exemplu, a anunţat că îşi va reduce bugetul, din 2016, cu 24%, iar ConocoPhillips îşi va miscşora cheltuielile de capital cu 25%. În plan geopolitic, se duce în acest moment o luptă pentru conservarea cotei de piaţă. Nimeni nu este dispus să cedeze, chiar dacă au apărut probleme financiare din pricina faptului că marfa este azi foarte ieftină. Să reţinem că în urmă cu un an şi jumătate preţul petrolului era situate la 100 de dolari pe baril. Arabia Saudită a refuzat la summit-ul OPEC de la Viena să accepte reducerea producţiei pentru a aduce preţurile mai sus.
Mai mult, cartelul a renunţat la ţintele de producţie, oricum ignorate în ultimul an şi jumătate: fiecare ţară produce şi exportă cât vrea. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a spus în raportul său lunar de piaţă că OPEC a încetat să mai opereze ca un cartel şi “pompează în voie” ţintind să scoată în decor rivalii, oricare ar fi costul pentru proprii membri. Moscova nu priveşte cu linişte ceea ce se întâmplă acum în sânul OPEC. Potrivit The Telegraph, aceasta se pregăteşte la o scădere a veniturilor din petrol în următorii şapte ani, perioadă în care cotaţiile s-ar putea menţine în jurul valorii de 40 de dolari pe baril. Maxim Oreshkin, ministrul adjunct de finanţe, a spus că Rusia concepe un plan bazat pe ipoteza că preţul va oscila între 40 şi 60 de dolari chiar pănă în 2022, un scenariu ce ar avea implicaţii devastatoare pentru OPEC.
Moscova trimite astfel un mesaj Arabiei Saudite, dar şi OPEC-ului, cum că Rusia este capabilă să suporte preţuri joase ale petrolului pe termen nedefinit datorită flotării libere a rublei, ce protejeaza bugetul intern. În schimb, Arabia Saudită se vede prinsă în chingile unei limite impuse de cursul de schimb, ce o face să scape valută din rezerva valutară pentru a acoperi deficitul bugetar care a ajuns la 20% din PIB. Problema care se pune este aceea cât va rezista Rusia, pentru că economia ei se află într-o recesiune profundă, producţia s-a contractat cu 4% în 2014, iar veniturile reale au scăzut cu 9%. La toate acestea se mai adaugă faptul că la începutul anului viitor Iranul va reintra în piaţă după ridicarea embargoului impus ca urmare a programului nuclear.
Oficialii Bank of America susţin că există riscul unui război al preţurilor în toată regula între membrii Cartelului, în condiţiile în care rivalele Arabia Saudită şi Iran se vor lupra într-o bătălie strategic duă pe piaţa petrolului. În cel mai pesimist scenariu avan¬sat de banca americană Goldman Sachs, revenirea pe piaţă a Iranului ar exa¬cerba excesul de producţie şi ar cauza scăderea barilului până la 20 do¬lari, aproape de sau sub pragul de ren¬ta¬bilitate al multor producători de pe¬trol, inclusiv de compania autohtonă OMV Petrom. Hotnews scrie că asta se va traduce într-un dezastru şi pentru producătorii din Marea Nordului, în special Norvegia şi Marea Britanie, pentru proiectele off-shore braziliene şi pentru producătorii occidentali.
Să privim însă şi la alte state, precum SUA, China, India, Brazilia sau Uniunea Europeană. Petrolul ieftin le avantajează pentru că sunt mari consumatoare de ţiţei. Aceste ţări vor avea parte de costuri mult mai reduse iar activităţile economice pot fi stimulate cu diverse măsuri fiscal şi de politică monetară.
În România, ieftinirea barilului se observă la pompă, acolo unde benzina şi motorina au scăzut sub 5 lei pe litru, ceea ce accentuează declinul inflaţiei, aflată într-o zonă negativă după reducerea TVA la alimente de la 1 iunie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.