Philippe Prost, un împătimit al memoriei locurilor

Fascinat de arhitectură atât în cercetările, cât şi în realizările sale, Philippe Prost explorează memoria locurilor pentru a le oferi o viziune contemporană.

Spre deosebire de alţi arhitecţi a căror “semnătură” poate fi recunoscută imediat, Philipp Prost se adaptează istoriei şi geografiei locurilor în care intervine, de la Memorialul de la Notre-Dame-de-Lorette până la Atelierul central al Monetăriei din Paris.

Inelul Memoriei în interior

Mă cufund în fiecare loc pentru a-i înţelege spiritul cu scopul de a-l reinterpreta, a-l tansforma şi a-i oferi o lectură contemporană”, mărturiseşte arhitectul.

Tânăr licenţiat în arhitectură, Philippe Prost a început să studieze transformarea Parisului. Apoi, în acelaşi timp cu o Diplomă în Urbanism, a elaborat o teză despre inginerii militari din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, pe care îi admira de mult pentru stăpânirea perfectă a meşteşugului.

Prima mare realizare a lui Prost a fost restaurarea citadelei Belle-Île-en- Mer, în perioada celui mai important şantier privat al Monumentelor Istorice din Franţa.

Inelul Memoriei

La sfârşitul proiectului, revenind la dragostea lui pentru cercetare, a redactat o lucrare despre inginerul, arhitectul militar, eseistul Sébastien Le Prestre, marchiz de Vauban. “Voiam să explic în ce măsură Vauban putea fi o sursă pentru arhitecţii de azi, cu problematicile lui de raţionalitate, perenitate şi chiar economie a resurselor naturale, prezente deja în construcţiile lui”. În acest volum el menţiona şi un concurs câştigat pentru Muzeul Arheologic din Alesia, pentru care întreprinsese o cunoaştere foarte concretă a sitului.

Acelaşi lucru îl face acum în ţinutul Nord-Pas-de-Calais, reabilitând din punct de vedere urbanistic bazinul minier de la Bruay-la-Buissière, pentru că “memoria alimentează în permanenţă creaţia”.

Noile săli ale Fabricii de cărămidă din Val-de-Marne

Cea mai recentă creaţie a sa este Inelul Memoriei, terminat la sfârşitul anului trecut. Problema monumentelor este abordată din ce în ce mai rar în această perioadă care preţuieşte mai mult imediatul decât amintirea. Inelul Memoriei este noul memorial de la Notre-Dame-de-Lorette, cea mai mare necropolă militară din Franţa, la câţiva kilometri de Arras, menit să comemoreze, cu ocazia Centenarului, victimele Primului Război Mondial.

Obiectivul, conceput cu concursul istoricului Yves Le Maner, a fost grandios: reunirea a 600.000 de nume ale victimelor căzute în aceste câmpii din nordul ţării într-un unic monument.

Fabrica de cărămidă transformată în centru de dans

Dacă axa franco-germană a permis, fără dificultate, asocierea victimelor franceze cu cele germane, a fost nevoie de negocieri mai serioase cu Marea Britanie. În final, toţi cei căzuţi sunt egali în moarte, în acest monument emoţionant, oferind un caracter universal dramei prin litania numelor, gravate în ordine alfabetică, indiferent de naţionalitate sau de tabăra în care au luptat.

Concursul pentru acest monument a fost lansat în 2011, la el participând, printre alţii, Rudy Ricciotti, Massimiliano Fuksas şi Chartier-Corbasson. Philippe Prost l-a câştigat graţie “purităţii” proiectului. Ideii de fraternitate, arhitectul i-a asociat cercul copiilor: un cerc cât se poate de simplu.

Citadela din Belle-Ile-en-Mer

Forma s-a alungit şi s-a deformat pe măsură ce studiile au înaintat şi lista de nume s-a completat: 106.000 de francezi, 174.000 de germani, 294.000 de locuitori ai Imperiului Britanic, 2.500 de portughezi… o oribilă statistică.

500 de panouri sunt dispuse într-un cerc cu circomferinţa de 328 de metri. “Cercul a devenit elipsă. Am dorit să desfăşurăm toate numele ca pe paginile unei cărţi”, a explicat Prost.

Monumentul are un parcurs circular, de-a lungul căruia pot fi citite toate numele, chiar şi în partea de sus a panourilor aurite. Zecilor de Hans Hoffman le urmează toţi John Smith, Pierre Martin, Jean Nouveau, Zéphyr Dingreville. O muncă atentă de gravare şi de tipografie pentru a face lizibile prenumele înscrise la trei metri înălţime.

Proiectul pentru Muzeul Arheologic din Alesia

Volumetria edificiului a fost constrânsă de prezenţa necropolei învecinate. Philippe Prost a plasat cu subtilitate memorialul în peisaj, astfel încât “crucile unui cimitir gândit cu o rigoare inginerească” să rămână întotdeauna vizibile de la distanţă.

Arhitectul s-a jucat cu topografia şi a realizat, într-o mare provocare tehnică, o parte a cercului în consolă “pentru a ilustra fragilitatea păcii”.

Memorialul este o adevărată operă de artă. Ceva mai departe, în faţa intrării în necropolă, un drum curb, cu aspect de tranşee, permite accesul în interiorul elipsei.

Este posibilă şi o altă intrare, în josul pantei, pe un drum de ţară.

Numele pot fi citite ca în paginile unei cărţi

Nu există creaţie fără memorie, nu există proiect fără context. Memoria locurilor constă în semnele ocupaţiilor diferite şi succesive, elemente materiale sau urme umane, dar şi memoria arhitectului, amintirea spaţiilor şi imaginilor, a materialelor şi a senzaţiilor. Contextul este relaţia cu realul, substratul fizic natural sau artificial. Dar şi istorie, economie, social. Din întâlnirea memoriei cu contextul se naşte creaţia”, scrie Philippe Prost.

Născut în 1951, Philippe Prost este autorul mai multor proiecte de renovare sau de reînvestire a unor spaţii vechi, cum ar fi Centrul de Dezvoltare Coregrafică din Val-de-Marne, într-o veche fabrică de cărămidă, sau reabilitarea Monetăriei din Paris.

Cărţile şi articolele sale sunt foarte căutate de specialişti şi nu numai.

O parte a Cercului este realizată în consolă

Este, de asemenea, profesor de teorie şi practici ale concepţiei arhitecturale şi urbane, cercetător la laboratorele Ipraus şi, desigur, conducător al Agenţiei de arhitectură Philippe Prost – Arhitectură, urbanism şi patrimoniu.

Din 2002 este Preşedinte al Asociaţiei Viitor şi Patrimoniu.

Est posesor al Premiului Cărţii de Arhitectură, decernat de Academia de Arhitectură, Premiului Asociaţiei Vauban.

A fost distins cu Menţiune Specială a Premiului Équerre d’argent, în 2010, pentru locuinţele situate în rue Ramponeau din Paris, şi cu Équerre d’argent, categoria cultură, tinereţe, sport, pentru Inelul Memoriei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.