ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Pictorul Stefan Caltia, fata cu Securitatea

Pictorul Stefan Caltia, fata cu Securitatea

03 Dec 2006 Ioana Calen | 0 comentarii | 1213 vizualizari
Rating:
2 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 

Organizarea expozitiilor de arta in muzeele occidentale punea artistii in atentia politiei politice.

Dupa expozitia "Vinzatorul de aripi" de la Muzeul National de Arta din Cluj, pictorul Stefan Caltia isi expune caietele cu desene la Galeria Posibila din Bucuresti, in perioada 2 decembrie 11 februarie. In cadrul evenimentului vor fi puse la dispozitia publicului trei carti cu desene care reflecta cele mai recente preocupari ale artistului, din registrul "metaforelor cu iz fantastic", in terminologia criticului Amelia Pavel.

Expozitii in "lumea libera"

Originar din zona Fagarasului, Stefan Caltia a avut o copilarie modesta, fiind obligat sa se angajeze la o ferma inca de la virsta de 10 ani.

Dupa ce a picat proba de canto la seminarul teologic, la virsta de 15 ani, si-a indreptat atentia asupra picturii si desenului, devenind unul dintre studentii lui Corneliu Baba. "Desi nu stiam multe lucruri legate de pictura, intotdeauna am stiut ca abilitatile mele sint legate de manualitate, de a face ceva cu miinile", spune pictorul. In perioada comunista, a fost unul dintre putinii artisti romani care au expus in cele mai importante orase si muzee din Europa. "Evolutia artei occidentale nu a fost numai in domeniul creativitatii, ci mai ales cind societatea moderna si-a creat un anumit sistem intre produs, producator, cumparator si negustor. Societatea occidentala civilizata are la ora asta un mecanism foarte bun, astfel incit artistul sa poata crea mai lejer, fiind ocrotit de acest mecanism care se cheama dealerul de arta, cu galerii si toata povestea", spune Caltia, care a facut parte dintre norocosii care puteau face astfel de constatari la fata locului, inca din anii 70.

"Evitam sa vedem romani"

"Povestea noastra cu Occidentul trebuie spusa in contextul real. De obicei, se exagereaza putin lucrurile", sustine pictorul. Pentru ca, in acele vremuri, orice intilnire cu un strain si orice iesire din tara era urmata, in mod inevitabil, de o intilnire mai mult sau mai putin prietenoasa cu un domn cu ochi albastri, iar artistii care expuneau in Occident recurgeau la adevarate strategii pentru a scapa cu "dosar curat" dupa o astfel de intilnire. "Nici nu te intorceai bine de la expozitie, si imediat te suna Valentin sau altcineva, care te anunta de faptul ca vrea sa bea o cafea cu tine, si incepea sa te traga de limba si sa te intrebe cu cine te-ai vazut, ce ai vorbit si ce ai facut", isi aminteste pictorul. "Evident ca eu si Sorin Ilfoveanu, in avion (nu in Tarom, unde nu vorbeam deloc) ne vorbeam dinainte, stabileam ca ne-am intilnit cu cutare si cutare, faceam schema dinainte, astfel incit sa spunem amindoi acelasi lucru. Si totodata, evitam sa ne intilnim cu orice roman din strainatate, pentru ca stiam ca e cineva cazut in dizgratie sau cineva care vine sa te toarne", completeaza el.

Vinatoarea de turnatori

Foarte vehement cind vine vorba de sistemul prin care regimul comunist incerca sa controleze vietile tuturor indivizilor, Stefan Caltia sustine ca toata discutia din jurul acestui subiect trebuie purtata despre institutie in sine si despre ofiterii de Securitate. Din punctul lui de vedere, "vinatoarea de turnatori" este doar o butaforie menita sa distraga atentia de la adevaratii criminali, si anume aceia care ii obligau pe oameni sa semneze diferite angajamente si rapoarte.

"Cunosc un detinut politic care, dupa 10 ani de puscarie, traieste dintr-o pensie de 2 milioane, sta pe aceeasi scara de bloc cu tortionarul lui care are 30 de milioane pensie, si care il piraste la seful de scara ca nu si-a scuturat presul. Si acum il terorizeaza. Probabil ca batrinelul, in inchisoare, cind a iesit, ca toti altii, a semnat o hirtie ca nu va divulga nimic din ce s-a petrecut in inchisoare. Securistul i-ar putea scoate acum o hirtie de la dosar si sa-l faca turnator", povesteste Caltia.

Despre relatia sa si a familiei sale cu Securitatea, pictorul vorbeste detasat. "Intimplator, la a treia casa de mine era Securitatea.

I-am cunoscut cind au venit noaptea sa il aresteze pe tata. Era seara, noi eram la masa, si am deschis eu. Tata m-a intrebat cine e si i-am spus numele vecinilor nostri. Atunci au intrat in casa, l-au luat pe tata, deja nu mai are importanta. Mai tirziu, unii dintre colegii si prietenii mei au ajuns ofiteri de Securitate, si stiam asta. Dar pe mine ma intereseaza discutia despre institutia respectiva, nu despre indivizi. A fost una dintre cele mai barbare institutii infiintate vreodata in lume", spune artistul.

Fabrica de politruci

Problema indivizilor il preocupa pe Stefan Caltia doar in momentul in care "incep sa apara tot felul de securisti care sustin ca ei au aparat patria impotriva sovieticilor si altele de felul asta. Cine mai discuta azi de activistul de partid? Sau activistul de armata? Eu acolo am facut armata, la fabrica de politruci. La fel si Cristoiu", declara artistul.

"Vreau sa vorbim despre Securitatea sau procurorul care era impreuna cu doctorul cind o femeie era nevoita sa faca chiuretaj, care statea in cabinetul doctorului cind o femeie trebuia sa dea proba de urina cu usa deschisa, ca nu cumva sa aduca vasul prietenei ei, vreau sa vorbim despre Securitatea care a omorit taranii, muncitorii la Brasov, care a chemat si a terorizat copii de 7 ani sa-i faca turnatori", completeaza el.

  • Securisti de treaba si securisti la putere

Desi admite ca ii stie pe multi dintre colegii de breasla si prieteni care au fost turnatori, din prietenie, solidaritate sau poate doar din principiu, artistul refuza sa vorbeasca despre ei. "Nu asta e important. Multi securisti sint acum oameni de afaceri care isi vad de treaba. Cunosc un personaj care chiar a fost chemat, dupa 1990, sa faca parte din PRM si sa se implice in politica, dar a refuzat. Altii s-au adunat in gasti, au furat de-au rupt dupa 90, au adus minerii si altele". Desi admite ca, in mod normal, toti cei care au semnat orice fel de angajament cu Securitatea ar fi trebuit sa faca public acest lucru, nu ii condamna in totalitate pe cei care nu au facut-o.

"De ce nu au facut asta? Pentru ca au simtit ca multi dintre cei care i-au terorizat sint inca la putere", afirma artistul.

 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
ARTE & POPCULT

“Un fel de Peter Pan al filmului românesc”

Unul dintre cei mai originali şi esteţi cineaşti români, cu o operă prolifică şi inegală, de un mare rafinament, Iulian Mihu, este readus în atenţia publicului printr-un film documentar, care are premiera luni seară.

“Kraftwerkul francezilor”, Air, concertează pentru prima oară în România (video)

Duoul parizian de muzică electro va cânta la Sala Polivalentă pe 11 februarie 2010.

Dickens reloaded în 3D

19 Noi 2009 | 0 comentarii
Filmul “Poveste de Crăciun” (“Disney’s A Christmas Carol”), care a avut premiera pe 3 noiembrie, rămâne fidel nuvelei lui Dickens din 1843 în structură, stil şi limba vorbită, dar aduce cea mai modernă cinematografie digitală (3D şi IMAX 3D) pe marile ecrane. Acest melanj este în acelaşi timp punctul forte şi punctul slab al filmului care continuă să ruleze cu succes.

Spiritul francez filtrat prin sensibilitatea românească

La Muzeul Naţional de Artă al României nu pierdeţi o magnifică expoziţie, intitulată „Călătorie în Bretania”, pe urmele artiştilor francezi şi români inspiraţi de lumea bretonă, de vechile oraşe medievale, de tradiţiile şi de bogăţia culturii populare, de peisajul grandios şi sălbatic, de fizionomiile aspre ale locuitorilor.

Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“

Pentru a face un interviu cu Hilda Peter, interpreta rolului Katalin Varga din pelicula cu acelaşi nume, actriţă nominalizată la Premiul pentru Cel mai promiţător debut la „British Independent Film Awards“, m-am deplasat până la gară. Nu ca să iau trenul spre Cluj, unde lucrează şi locuieşte actriţa, ci ca să bem împreună o cafea cu vreo câteva ore înainte de plecarea ei spre casă. Discuţia noastră a fost atât de intensă încât relaţia ziarist-intervievat s-a diluat foarte repede şi am sfârşit prin a o conduce la tren de parcă eram prietene de când lumea.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de