Plasticienii români cuceresc Galeriile din Londra şi Lisabona

Art 15 London, o importantă platformă de artă contemporană

Art 15 este mai mult decât o manifestare cu multiple valenţe sociale, culturale şi politice, este un nod cultural în care se întâlnesc cele mai noi şi experimentale direcţii ale artei şi civilizaţiei contemporane.

Program românesc divers şi consistent, în cadrul Târgului de artă contemporană Art 15 din Londra. Galeria AnnArt şi Asociaţia PostModernism Museum, ambele din Bucureşti, participă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la ediţia de anul acesta a Târgului internaţional de artă contemporană Art 15, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artelor vizuale din Londra.

Proiectele propuse au în centrul lor atât arta românească de astăzi, cât şi tradiţia mai puţin cunoscută a modernismului românesc interbelic. Galeria AnnArt prezintă, în cadrul secţiunii London First, opere ale sculptorului Virgil Scripcariu, unul dintre cei mai prodigioşi artişti români ai momentului. Expunerea este însoţită şi de un proiect foto-video, realizat împreună cu tânărul artist român Dimitris Palade, care documentează artistic procesul tehnic şi ideatic, precum şi semnificaţiile creaţiei sculptorului. Lucrările lui Virgil Scripcariu – sculptură şi grafică – vor putea fi vizionate şi în Galeria „Brâncuşi” a ICR Londra, în cadrul unei miniexpoziţii al cărei vernisaj va avea loc în seara zilei de 21 mai.

Superman de Virgil Scripcariu

Asociaţia PostModernism Museum propune un demers recuperator, care repune în circulaţie perioada românească, mai puţin cunoscută, dar nu mai puţin interesantă, a cunoscutei artiste Hedda Sterne (1910-2011), care a devenit, după stabilirea sa în SUA, după cel de-al Doilea Război Mondial, un membru important al avangardei newyorkeze. Proiectul, denumit „Hedda Sterne. Early Years„, cuprinde lucrări (desen, colaj, sculptură), dar şi obiecte personale cu semnificaţii speciale precum fotografii, scrisori, pagini de jurnal.

Tot cu această ocazie va fi lansat albumul „Heda Strene: The Discovery of Early Years. 1910-1941” al istoricului şi curatorului Cosmin Năsui, care va susţine şi conferinţa „10 Things You Didn’t Know About Romanian Art„, dedicată unui public format din curatori, colecţionari, directori de muzee. De asemenea, în perioada 20-23 mai, PostModernism Museum este invitat să participe la conferinţa globală a muzeelor private, un eveniment exclusivist de prestigiu, unde participă muzee, galerii şi centre culturale private din toată lumea.

Artă contemporană la Londra

Pe lângă cele două instituţii artistice, prezenţa românească la târgul londonez de anul acesta mai e completată de Galeriile Quadro şi IAGA (International Art Gallery Angels), fiind cea mai consistentă şi diversă din ultimii ani.

Aflat la cea de-a treia ediţie, Art15 London reprezintă una dintre cele mai importante platforme de artă contemporană europeană, cu deschidere şi relevanţă globale. Ediţia din2014 a reunit 180 de galerii din 40 de ţări şi peste 30.000 de vizitatori, facilitând comunicarea între tendinţe artistice şi operatori culturali din toată lumea.

Sculptorul Virgil Scripcariu

Virgil Scripcariu (n. 1974, Vatra Dornei) este unul dintre cei mai originali sculptori români contemporani. A contribuit memorabil la conceptul şi structura Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia în 2008 – unde a expus şi prototipul scaunului „Bubico”. A studiat sculptura la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti între 1998 şi 2005, la clasa prof. Vasile Gorduz, a fost bursier Theodor Aman în 2003, bursier al UAP în 2005 şi finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima în 2004. Scripcariu a participat la numeroase expoziţii din ţară: Romanian Design Week în 2013, personala de la MNAC în 2010, şi pe plan internaţional, în Israel, Belgia, Japonia. Are bine-cunoscute lucrări în spaţii publice din România şi din străinătate, printre care sculptura din metal Maternitate, Hilltown House, Irlanda, fântâna cu sculptura ‘Maternitate’ din str. Arthur Verona, instalaţia ‘Arca lui Noe’ din Scuarul Cărtureşti sau bustul arhitectului Paul Smărăndescu de pe str. Romulus, Bucureşti. În 2014 a participat la ViennaFair în cadrul secţiunii Dialog: New Energies şi a început colaborarea cu Galeria AnnArt prin expoziţia personală „Supermam”.

Art 15 London Fair

Hedda Sterne s-a născut într-o familie de intelectuali evrei care i-a încurajat aptitudinile artistice. În adolescenţă a luat cursuri de artă la Viena, iar mai târziu a urmat istoria artei şi filosofia la Universitatea Bucureşti. Artista s-a apropiat, în anii treizeci, de mişcarea suprarealistă bucureşteană, frecventând întâlnirile grupării de la Lăptăria lui Enache. În 1938 a avut prima participare expoziţională importantă, fiind prezentă la o expoziţie a celei de-a XI-a ediţii a Salon des Surindépendants din Paris. În 1941, Hedda Sterne emigrează în Statele Unite, unde se împrieteneşte cu Peggy Guggenheim. Influenta colecţionară o ajută să se integreze rapid mediului artistic newyorkez, artista de origine română devenind membră a grupului The Irascible Eighteen, din care făceau parte Willem de Kooning, Adolph Gottlieb, Ad Reinhardt, Richard Pousette-Dart, William Baziotes, Jimmy Ernst, Jackson Pollock, James Brooks, Clyfford Still, Robert Motherwell, Bradley Walker Tomlin, Theodoros Stamos, Barnett Newman, şi Mark Rothko. În timp, pictura Heddei Sterne a glisat de la suprarealism spre expresionismul abstract. Lucrările ei fac parte din importante colecţii din Statele Unite, precum MoMA, Galeria Naţională şi Muzeul de Artă al Femeilor Artiste din Washington sau Institutul de Artă din Chicago.

Grădini, Chipuri, Zidiri, expoziţie de pictură Marin Gherasim şi Alina Rizea-Gherasim, la Lisabona

“Grădini/ Chipuri/ Zidiri” este titlul expoziţiei la care vă invită Institutul Cultural Român din Lisabona. Vernisajul, organizat în sala de expoziţii a Institutului din Rua do Barão no. 10, va avea loc în data de 21 mai 2015, la ora 19.00, şi va fi onorat de prezenţa maestrului Marin Gherasim şi a Alinei Rizea – Gherasim, autorii lucrărilor aflate pe simeze.

Marele Capitel Cruciat II de Marin Gherasim

În arta plastică românească nu sunt puţine “dinastiile” de artişti, unele ajunse chiar la cea de-a treia generaţie. Este celebru în acest sens ciclul de expoziţii iniţiat la sfârşitul anilor `90 de criticul Victor Simion la ”Galeria Artelor” de la Cercul Militar Naţional, unde familii de plasticieni contemporani precum (Cella, Costin şi Lisandru) Neamţu, (Ion, Lucia şi Celina) Grigore, (Viorel, Olga şi Alexandru) Mărginean, (Ion, Teodora, Petru şi Alexandra) Stendl – printre altele – au fost reunite şi pe tărâmul artei.

Marele capitel cruciat de Marin Gherasim

În această distinsă galerie a intrat în ultimii ani şi familia Gherasim, unde tatăl şi fiica au decis – mai târziu decât alţi colegi de breaslă – să-şi alăture demersurile întru explorarea de teritorii artistice cu o atitudine care pendulează între avântul ludic şi perpetua căutare a sacrului. ”Două voci aparent diferite în tematică, două registre stilistice şi de figuraţie alternează gesticulaţia suavă cu tăcerea înţeleaptă, şi se întâlnesc în forţa cu care descătuşează semne primitive şi simboluri uitate”, afirma Daniel Nicolescu. Expoziţia ”Grădini/ Chipuri/ Zidiri”, gândită împreună cu ICR Lisabona, este o nouă etapă a acestui drum al complementarităţii început de tată şi fiică.

Măslin de Alina Rizea Gherasim

Expoziţia va fi deschisă până în 19 iunie 2015.

Marin Gherasim (n. 1937, Rădăuţi), pictor, eseist, istoric de artă şi profesor, preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România, este un artist definitoriu pentru spaţiul plastic românesc de după anii `60. Recunoaşterea internaţională a operei sale, prezentată în cadrul a numeroase expoziţii, vine începând cu finele anilor `70 şi include premiul “Caravaggio” de la Roma (1981), Premiul “Ion Andreescu” al Academiei Române (1986), Marele Premiu al Trienalei de la Sofia (1988), Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova la Saloanele Moldovei din 2003 şi 2005 şi medalia de argint pentru pictură, obţinută la Salonul de Arta de la Grand Palais (Paris, 2006). Mai mult decât acestea, ”(…) Marin Gherasim a demonstrat încă o dată interesul subiectului de meditaţie artistică pe care artistul şi l-a impus (…), pornind de la ideea echivalării construcţiei cu o arhitectură a spiritului. Într-adevăr, pictorul nu se opreşte la etapa articulării planurilor şi raporturilor spaţiului plastic, ci încorporează geometriilor imaginate valori ce îndrumă gândirea privitorului spre temeiurile vechii noastre arte”, aprecia Mihai Ispir.

Memoria Absidei, tehnică mixtă pe pânză

Alina Rizea-Gherasim a absolvit Universitatea Naţională de Arte Bucureşti la secţia pictură, în clasa maestrului Henry Mavrodin. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 2001. În decursul anilor a participat la numeroase expoziţii de grup şi Saloane naţionale şi internaţionale (Pecs – 2012, Chişinău şi Lisabona – 2014), unde a primit câteva notabile distincţii. În 2013 are prima expoziţie personală la Galeria “Căminul Artei” din Bucureşti. Tot începând din 2013 deschide un ciclu de expoziţii cu o importantă componentă de artă sacră, în tandem cu Marin Gherasim, la Galeria “Calpe” (Timişoara), Galeria “Forma” (Deva) etc.

Galeria Quadro ia cu asalt Londra Global Art Fair

Clipografie de Diana Oţet

Clujul a intrat pe piaţa de artă la nivel mondial în ultimul deceniu şi este considerat unul dintre cele mai promiţătoare centre de creaţie de artă contemporană. Cel mai mare oraş din Transilvania, România, Cluj are aproximativ 400.000 de locuitori şi 100.000 de studenţi, fiind unul dintre cele mai atractive centre universitare din Europa de Est. În acest an, oraşul este Capitala Europeană a Tineretului. Mulţi studenţi străini, investitori şi persoane implicate în societatea civilă oferă o identitate unică acestui oraş cu o lungă tradiţie a multiculturalismului. Densitatea instituţiilor academice şi culturale, festivalurile internaţionale şi sfera civică activă a oraşului, împreună cu o cultură vibrantă a cafenelelor, oferă un mediu de expresie excelent creativităţii artistice.

Galeria Quadro promovează o gamă largă din arta modernă şi contemporană clujeană; pe de o parte abordarea în principal estetică a artei şi pe de altă parte, expresiile orientate spre arta conceptuală, interesată de utopia.

Peisaj de Tamas Tudor

Artiştii ale căror lucrări sunt expuse la ART 15 Londra Global Art Fair provin din generaţii diferite, lucrează în medii diferite şi au abordări diferite asupra artei. Această selecţie are scopul de a sublinia creativitatea îndrăzneaţă a oraşului, mai degrabă decât să îl asocieze strict cu o anumită problemă sau fenomen.

Laurenţiu Ruţă-Fulger (1955) face parte din generaţia de artişti care, din perioada1975, a început să lucreze intens cu tehnici experimentale, cu accent pe procesul de creaţie artistică, străduindu-se să conecteze arta şi ştiinţa cu viaţa.

István Feleki (1954) face parte din aceeaşi generaţie artistică şi are o viziune estetică faţă de fotografie. Caută corespondenţele între formă şi sens.

Radu Băieş

Diana Oţet (1987) exploatează diferitele utilizări ale desenului de jurnal, ca adnotare la o abordare mai analitică, tehnică şi în final sintetică ale acestora.

Radu Băieş (1988) şi Tamás Todor (1989) se înscriu în tendinţa artistică a marii reveniri în pictură, ce caracterizează perioada artei clujene contemporane. Ambii artişti au o abordare figurativă şi folosesc un limbaj bogat, expresiv. O altă similitudine între aceştia este că se inspiră din contextul imediat, fie că acesta este curtea în care se află, fie că este mansarda în care trăiesc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.