Polemici mari stârnite de expoziţia cu doi romi români „obiecte de artă” din Suedia

Expoziţia din Malmö (al treilea oraş ca mărime din Suedia) în care sunt folosiţi doi cerşetori romi din România pe post de „obiecte artistice” a stârnit mari polemici şi o dezbatere aprinsă pe tema „limitelor demnităţii umane”. Ea a depăşit graniţele Suediei, ieri HuffPost, ediţia online a cotidianului parizian Huffington Post, şi France Presse prezentând pe larg cazul respectiv.

„Este un demers care aminteşte de cel al artistului sud-african Brett Bailey şi de expoziţia lui «Exhibit B», care a creat polemici în Franţa, în noiembrie. De data asta, în Suedia, o expoziţie completează dezbaterea fără sfârşit privind limitele demnităţii umane. Doi romi care cerşesc pe străzi au găsit o slujbă la care nu visau niciodată: să pozeze ca opere de artă. Luca Lăcătuş, 28 de ani, dulgher, care a părăsit un sat din nordul României, a fost abordat în timp ce cerşea împreună cu prietena sa Marcela Cheresi pe stăzile din Malmö. De la cele 30-60 de coroane (3,25 la 6,50 euro) pe care le stângeau pe ploaie sau vânt, ei şi-au cvadrublat veniturile zilnice, mulţumindu-se să pozeze două ore pe zi într-un muzeu municipal de artă comtemporană, încălzit bineînţeles!”, scrie ziarul citat. „E mai bine decât să stai în stradă. Afară e frig, iar oamenii nu sunt la fel de simpatici ca aici. Nu este nevoie să vorbeşti mult”, declară Luca Lăcătuş pentru AFP, prin mijlocirea unui interpret. Cei 15 euro care-i câştigă pe oră trebuie să-l ajute să-şi refacă locuinţa despre care spune că i-a fost incendiată acum doi ani. Datorită acestui fapt, serviciile sociale i-au luat doi din cei patru copii, ceilalţi doi trăind acum la apropiaţi. Marcela Cheresi, 26 de ani, însărcinată cu primul copil al cuplului, are şi ea copii din primul concubinaj, dar trăiesc acum la sora ei.

Sunt numeroşi membri ai minorităţii rome din România care preferă să-şi încerce şansa aiurea în Europa decât să rămână în a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, în care piaţa muncii le este greu accesibilă. În Suedia, cerşetoria este legală, iar la Malmö sunt 150 care fac acest lucru, aşa cum precizează o asociaţie romă. Luca Lăcătuş se distrează împreună cu clienţii obişnuiţi ai restaurantului muzeului, în general intelectuali de stânga. „Aici, oamenii se simt mai dezamăgiţi decât cei de pe străzi”, remarcă el.
Pentru a vedea opera, trebuie să traversezi un culoar întunecat, în care scrie pe ecrane: „Azi nu sunteţi obligaţi să daţi”. Cei doi români stau liniştiţi în colţuri opuse ale unei săli aproape goale, tapisată cu câteva tăieturi de ziare pe probleme sociale, sub o lumină filtrată, având ca fundal sonor o muzică plăcută. Puţini vizitatori rămân în cameră mai mult de câteva secunde .„Nu te simţi bine. Nu am reuşit să mă concentrez când eram în sală”, declară Pär Körsell, vizitator. „Sărăcia era atât de aproape, iar acest lucru m-a deranjat”, a declarat Ann-Margret Oftedal.

Pentru Anders Carlsson, director artistic al Institutului, grup care a pilotat expoziţia, scopul este de a provoca o discuţie asupra atitudinii faţă de cerşetori, care erau rare înaintea afluxului romilor din aceşti ultimi ani. Sosirea romilor şi a numeroşilor imigranţi în ţările scandinave a fost însoţită de un avânt al partidului Democraţilor din Suedia (SD), un partid anti-imigraţie. „Ca artist, eu pot oferi un spaţiu în care oamenii se pot întreba de ce tolerează aceste nedreptăţi care, în fapt, contravin propriei morale”, a explicat Anders Carlsson.

Dar opera a stârnit polemici. Erland Kaldaras, preşedintele asociaţiei care reprezintă cei 10.000 romi suedezi din Malmö, crede că există mai bune modalităţi de a evoca condiţia dură a imigranţilor români, ca, de exemplu, mediatizarea acţiunii organizaţiilor „serioase, bine implantate, care acţionează cotidian asupra acestor probleme”. „Acest lucru ne deranjează pe noi romii care trăim în Suedia, să vedem fraţii şi surorile aşezaţi pe stradă pentru a cerşi”, recunoaşte el. Alţii au apreciat că vizitatorul nu ar înţelege nimic din problemele care le pune dificultatea acestor cetăţeni din UE de a avea o locuinţă decentă şi slujbe. „Expoziţia nu are în vedere viaţa lor sau maniera în care resimt sărăcia şi mizeria, ea se referă la felul în care noi percepem cerşetoria”, a spus Aaron Israelson, redactor şef al unei reviste vândute de oameni fără adăpost. O ziaristă şi polemistă de stânga, Jajsa Ekis Ekman, a afirmat că adevărata subversiune ar fi constat în aducerea unor bogaţi care să pozeze. „Dacă oamenii ar fi văzut patronul lor aşezat şi cerând bani, ar fi avut cu adevărat la ce se gândi”, a scris ea în cotidianul ETC, citat de HuffPost.fr şi AFP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Petre Nicolae 98 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.