Politica Angelei Merkel duce Europa cu capul în zid

După discursul dur în care o acuză pe Angela Merkel că este marioneta Washingtonului, vicepreședinta Partidului Stângii din Germania, Sahra Wagenknecht, critică în fața Bundestagului politica guvernului german si a Bruxelles-ului față de Rusia și Grecia. Alocuțiunea a fost rostită în martie, fiind prealuată de agoravox.fr.

Domnule președinte, doamnă cancelar, doamnelor și domnilor. În vremurile mai bune, politica externă a Germaniei avea priorități: integrarea europeană și o politică de bună vecinătate cu Rusia. Asta ar trebui să va îngrijoreze, doamnă Merkel, dacă binevoiți să mă ascultați, pentru că la aproape zece ani de la numirea dumneavostră drept cancelar naționalismul și conflictele in Europa proliferează mai mult ca oricând, iar disesnsiunile cu Rusia fac loc unui nou Război Rece.

Directorul influentului think-tank Stratfor a trasat o listă clară a intereselor specifice ale SUA în Europa: principalul este cel de a evita o alianță între Germania și Rusia, pentru că, citez: ”împreună vor fi singura putere capabilă să amenințe Statele Unite”. Această presupusă amenințare a intereselor americane a fost respinsă cu succes pe termen scurt. S-a născut UE, care a căutat un parteneriat cu statele Unite, pentru a distruge orice cooperare economică și politică între tarile europene și Rusia. Doamnă Merkel, această mișcare a vizat direct Rusia! Nu a fost ceva în interesul țărilor respective.

Ați obligat Ucraina să aleaga. Rezultatul: țara a pierdut o mare parte din industrie și este astăzi în faliment, acolo oamenii mor de foame și de frig, iar salariile sunt mai mici decât cele din Ghana. Dar confruntarea cu Rusia nu a distrus doar Ucraina, ci a dăunat întregii Europe. Nu este un secret că Statele Unite au inițiat conflictul cu Rusia și din motive economice. Când guvernul SUA vorbește despre drepturile omului este deseori vorba despre exploatarea zăcămintelor de gaze. Și perespectivele de exploatare a zăcămintelor de gaze din Ucraina sunt foarte importante. Dacă acum în Uniunea Energetică se vorbește despre noi oleoducte și despre independență față de gazele rusești, trebuie să spunem sincer oamenilor că aceasta implică o dependență tot mai mare de gazele de șist, mult mai scumpe și cu un impact mai mare asupra mediului. Nu cred că aceasta este o perspectivă responsabilă.

Lista foștilor lideri care au criticat politica dumneavostră față de Rusia este lungă: îi găsim aici de Gerhard Schroeder, Helmut Kohl, Helmut Schmidt sau Hans-Dietrich Genscher. Asta v-a făcut să vă schimbați poziția și a fost oricum înțelept să lansați negocierile comune cu domnul Hollande. Acordul Minsk II a permis diminuarea importantă a numărului victimelor în această regiune a lumii în raport cu lunile precedente, iar asta a deschis calea către o soluționare pe cale pașnică. Este fără îndoială un rezultat important. Dar faptul că armata ucraineană sau batalioanele naziste din componența ei continuă să tragă este inacceptabil. Și nu ați spus nimic despre asta!

Nu ați criticat deloc faptul că Ucraina vrea să cheltuiască de patru ori mai mult pentru a cumpăra arme, în timp ce această țară este amenințată cu falimentul în acest an. Aceasta nu demonstrează că guvernul ucrainean își doreste cu adevărat pacea. La fel, trimiterea unor consilieri militari și vânzarea de arme din SUA și Marea Britanie pot fi interpretate ca un atentat, mai degrabă decât o susținere, la adresa procesului de pace. Ar trebui oare să aplicăm pentru asta sancțiuni Statelor Unite și Marii Britanii?

Cred că ar trebui să recunoașteți că această politică a sancțiunilor a fost o imensă greșeală, că Europa și-a tras un glonț în picior și că sancțiunile trebuie ridicate. De asemenea, nu avem nevoie de tancuri și nici de intervenția a 3.000 de militari ai NATO în Europa de Est, care nu va proteja pe nimeni și va amenința și mai mult pacea in Europa.

Helmut Schmidt avea dreptate în 2007, când spunea că riscurile la adresa păcii în lume vin mai degrabă din SUA decât din Rusia și că NATO nu este decât un instrument al hegemoniei americane. Dacă este adevărat, singura concluzie este că Europa trebuie să aibă o politică autonomă și independentă față de cea a SUA. Domnul Juncker a declarat că am avea nevoie de o armată europeana, pentru a arăta că luăm în serios apărarea valorilor europene în fața Rusiei. Această afirmație mai relevă un lucru: UE se află la ani lumină de ceea ce au dorit fondatorii sai. În acele vremuri – și tocmai v-ați referit la asta – se vorbea despre pace, democrație, solidaritate. Că popoarele nu vor mai fi separate de naționalism și ură.

Într-adevăr, nu e nevoie de tancuri pentru a apăra aceste valori. Dacă vreți să apărați cu adevărat democrația este suficient să vă asigurati că țările europene sunt conduse de guvernele lor alese și nu de piețele financiare, de către fostul bancher Mario Draghi sau de către dumneavoastră, domnă Merkel. Și dacă vă doriți democrație, atunci anulați negocierile pentru marele Tratat transatlantic, acest TAFTA a cărui adoptare va reduce alegerile democratice la o mare farsă. Iată cum puteți apăra valorile democratice, valorile europene. Părăsiți negocierile pentru acest acord și pentru acordurile asemănătoare!

Dacă va doriți o Europă unită, încetați să mai umiliți alte țări și să le impuneți programe care distrug perspectivele generațiilor viitoare. Încetați să mai impuneți Europei așa-zise reforme structurale care nu fac decât să agraveze inegalitățile și să-i lovească pe cei care câștigă cel mai puțin. Consecințele de aici, din Germania, sunt ca peste 3 milioane de persoane muncesc dar nu câștigă cât să se încălzească cum trebuie iarna, cât să mănânce suficient și sa aiba parte de concedii.

În loc să spuneți că această politica este una de succes care merită exportată aiurea, a venit momentul ca aici, în Germania – și în întreaga Europa – să schimbăm această politica, pentru că aici a început problema care sufocă celelalte țări ale Uniunii Monetare. Ministrul de Finanțe, domnul Schauble, a spus recent guvernului grec ”vedeți, a guverna înseamnă a lua contact cu realitatea”. Nu putem fi de acord cu asta! Ar fi frumos dacă și guvernul german ar lua contact cu realitatea. Pentru că nu Syriza, ci omoloagele din Grecia ale unor partide germane precum CDU, CSU sau SPD au fost cele care au creat în decenii o datorie enormă, îmbogățindu-se ele și categoriile privilegiate ale populației.

Totodată, realitatea este că Grecia era deja supraîndatorată în 2010 și atunci, printr-o folosire iresponsabilă a banilor contribuabililor germani, această datorie a fost rambursată băncilor. Nu am fost de acord. Am cerut o reducere a datoriei. Dacă împrumutați o persoană supraîndatorată, cel mai probabil nu vă veți mai vedea banii înapoi. Dar este vina dumneavoastră, doamna Merkel și domnule Scauble, nu cea a actualului guvern grec care este la putere de mai puțin de două luni.

De fapt, datoria greacă a crescut și miliardarii greci s-au îmbogățit ulterior grație tocmai acestei troici pe care o apreciați atât de mult și ale cărei activități criminale sunt detaliate în documentarul lui Harld Schuman. Nu am de spus decât atât: vise plăcute! Dacă vreți să recuperați banii noștri, ai germanilor, cereți-i celor care i-au luat. Nu-i cereți asistentelor medicale și pensionarilor greci, ci băncilor internaționale și categoriei privilegiate a societății elene. Acum știți cum să ajutați guvernul grec să-și recupereze banii. Cât privește soluțiile posibile, vreau să spun atât: puțin contează aceste afirmații la nivel juridic, minimum la care ne putem astepta din partea reprezentanților poporului german este puțină sensibilitate pentru a rezolva aceasta problemă.

Trebuie să spun că râsul dumneavoastră răutăcios ma întristează. Având în vedere ce a făcut în Grecia ocupantul german și cum un milion de greci au murit în acea perioadă sumbră a istoriei germane, cred că declarațiile dumneavoastră, domnule Schauble, sunt impertinente. Iar aceasta mă revoltă.

Pentru a vă reaminti că putem avea o abordare istorică diferită, vreau să vă citez finalul discursului lui Richard von Weizsacker cu ocazia celei de a 40-a aniversări a eliberării. Vorbea despre Rusia și Europa de Est, dar se potrivește bine și Greciei. ”Dacă ne gândim la ce au suferit vecinii noștri în timpul războiului, înțelegem mai bine că echilibrul, destinderea și coexistența pașnică sunt principii cruciale ale politicii externe germane față de aceste țări. Fiecare tabără trebuie să se gândească și sa o respecte pe cealaltă”.

Da, doar ținând cont de asta și respectându-ne reciproc vom regăsi în UE calea unei politici de bună vecinătate cu Rusia.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.