Poluarea – ucigașul invizibil

Aglomerația urbană, numărul de mașini mereu în creștere, șantierele permanente ne îngrijorează de fiecare dată când ieșim din casă, când ajungem în centrul orașului ori când vrem să traversăm pur și simplu strada. Aerul pe care îl respirăm este de multe ori înecăcios, tușim, strănutăm, ne curg ochii. Ne gândim că suntem în România secolului XXI, în Uniunea Europeană chiar, adică într-o lume civilizată, preocupată mereu de sănătate și de mediul în care trăim. Imobilele mereu în renovare ori în construcție, deși acoperite, sunt învăluite într-un nor de praf. Clădirile înalte, multe, construite unele într-altele, creează un efect de seră care ne arde pielea.

Normele europene pentru limitarea poluării mașinilor s-au îmbunătățit teoretic de la an la an. În practică lucrurile stau altfel. Lipsa banilor îi determină pe români să cumpere mașini vechi care încă mai au Euro 2 sau 3. Limitarea poluării mașinilor s-ar putea face prin scăderea consumului de carburanți și o ardere completă, cu ajutorul aditivilor, mai ales a motorinei. Producătorii de mașini a trebuit să coboare limitele maxime ale noxelor de la 1000 mg/km la autoturismele fără euro până la 60 mg/km – la mașinile Euro 6 și scăderea cu 50% a emisiilor de CO2. Microparticulele rezultate ca urmare a arderii incomplete a carburantului nu aveau inițial nicio limită. Apoi, la Euro 1 au fost limitate la 140 g/km și acum, la Euro 6, este de 5 g/km.

Cum se măsoară poluarea

Primăria Capitalei a cumpărat în 2011 un laborator mobil de testare a aerului, pe care a dat un milion de lei. Pe lângă acesta, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului a amplasat 8 stații fixe, gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului București. Două staţii de trafic: la Cercul Militar şi Mihai Bravu. Trei staţii industriale: în Titan, Berceni şi Drumul Taberei. O staţie de fond urban: Lacul Morii. O staţie de fond suburban la Măgurele și una de fond rural în Baloteşti.

Laboratorul mobil testează mai mulți poluanți atmosferici: dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10, PM2,5, PM1, Compuşi Organici Volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o-m-p-xileni), monoxid de carbon, amoniac, ozon şi hidrogen sulfurat. PM10 și PM 2,5 sunt cele mai periculoase. Foarte nocive sunt și hidrocarburile aromatice policiclice, plumbul, ozonul și benzenul. Testarea aerului se face cu un catarg telescopic montat pe autolaborator. Aerul este captat şi transportat spre analizatoare. Datele obţinute sunt centralizate pe baza rapoartelor întocmite de specialişti. „Pe calculator vedem rezultatele în timp real. Cele mai mari depăşiri le-am înregistrat în Drumul Taberei, acolo unde se face şi metroul, în Piaţa Universităţii, Berceni“, explică tehnicianul care supraveghează laboratorul mobil.
Deși încă din 2014 reprezentanții Direcției de Mediu spuneau că vor să se spele străzile cu soluții speciale prin care să se împiedice ridicarea de la sol a pulberilor în suspensie, acest lucru nu s-a realizat nici până astăzi.

Responsabilii își pasează răspunderea de la unii la alții

Anul trecut autoritățile responsabile cu protecția mediului nu reușeau să ajungă la o înțelegere cu privire la normele de poluare. Fostul ministru al mediului Cristiana Pașca Palmer explica: „Cea mai gravă problemă în clipa de față este a calității aerului și a faptului că suntem într-o situație de pre-infringement cu Comisia Europeană. Normele de poluare a aerului, în special pentru pulberi în suspensie, PM10, sunt depășite. Comisia Europeană ne-a trimis scrisoarea care ne pune într-o situație precontencioasă și Primăria Capitalei avea obligația de a elabora un Plan Integrat de Calitate a Aerului, care ne poate scoate din situația de infringement. Or, eu înțeleg că toate studiile de fezabilitate pentru acest Plan sunt terminate de doi ani, iar planul nu este încă făcut. A intra într-o situație de infringement costă România și, practic, toți cetățenii, în prima fază, aproape 1,7 milioane de euro, ca amendă, iar ulterior până la 120.000 de euro pe zi, până se rezolvă situația. Nu cred că este fairplay ca toți cetățenii României să aibă de suportat această consecință pentru faptul că Bucureștiul nu și-a făcut treaba“.

Și continua exprimându-și nemulțumirea față de lipsa comunicării cu Primăria Capitalei: „Aveam o întâlnire stabilită cu doamna primar general, iar dânsa nu a venit. În afară de lipsa de politețe elementară de a anunța că nu mai poate veni, nu înțeleg de ce a evitat această întâlnire. Nu știu ce s-a întâmplat, se pare ca doamna Firea s-a pierdut cu firea“.

Un alt aspect tulbure este legat și de amenajarea pistelor de biciclete. Ministerul Mediului a alocat, încă din 2014, 10 milioane de euro Primăriei Generale pentru a face piste de biciclete. Din acești bani se puteau face 100 de kilometri de piste pentru biciclete în București, adică jumătate din necesarul Capitalei. „Vreau să știu foarte clar de la doamna primar dacă are de gând să cheltuiască acești bani, pentru că altfel sunt bani pe care noi îi putem aloca pentru alte proiecte de mediu. Banii sunt în contul ministerului și alocați special pentru acest subiect, iar Primăria trebuie pur și simplu să înceapă să execute aceste lucrări“, a mai precizat Cristiana Pașca Palmer.
În replică, edilul-șef al Capitalei a încercat să se justifice spunând că se va duce la întâlnirea la care nu a fost. „Proiectul privind pistele de bicicliști în Capitală este în desfășurare și vom prezenta în cadrul întâlnirii cu echipa Ministerului Mediului“. Și lucrările sunt tot în stare de proiect.

Deșeurile

O altă problemă cu impact asupra mediului este sortarea deșeurilor. Capitala, precum și alte orașe au mai probleme ecologice care sunt taxate de UE. „România astăzi este pe ultimul loc din UE din punctul de vedere al gradului de reciclare a deşeurilor. Pentru prima dată încercăm să construim un instrument care să însemne, printre altele, instituirea unui prag minim de reciclat din ceea ce se colectează. Primul an – 2017, 20%. Fie că o punem în sarcina autorităţii publice locale, fie că o punem în sarcina salubristului, 20% din ceea ce se colectează să se recicleze. În anul 2018 – 30%, în anul 2019 – 40%, pentru a ajunge la ţinta europeană de 50% în anul 2020. Vrem să aplicăm o taxă penalizatoare pe care o avem astăzi la depozit, nu pentru toată cantitatea, aşa cum se aplică astăzi, ci pentru cum se reciclează, pentru diferenţa între ceea ce se reciclează şi ceea ce ar fi trebuit să fie reciclat conform procentajului de 20%, 30%, 40% sau 50%“, preciza la începutul acestui an fostul ministru al Mediului Daniel Constantin.

Aerul respirat de bucureșteni

O parte din București era poluat anul trecut cu hidrogen sulfurat de la groapa de gunoi din N-V Bucureștiului, în apropierea localității Chiajna. O mie de persoane au făcut plângeri în 2016 la Garda de Mediu. Comisarii, alături de inspectorii de la Agenția pentru Protecția Mediului, au stabilit că mai multe cartiere din zonă sunt poluate. Este vorba despre

„S-a identificat ca indicatori cu valori-limită depășite hidrogenul sulfurat. Principala sursă potențial poluatoare a fost identificat depozitul de deșeuri menajere din raza sectorului 1 București“, spunea Bogdan Gheorghe Trif, comisarul general al Gărzii de Mediu. Reprezentantul depozitului de gunoi, Sorin Matei, nega însă acuzațiile: „Aceste măsurători sunt efectuate la 4-5 km distanţă de obiectivul nostru. Ar putea să fie o sursă locală de poluare, de pildă, o rețea de canalizare înfundată“.

Un studiu independent al Asociației Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, privitor la calitatea aerului, a ajuns la concluzia că există depășiri serioase ale normelor stabilite de Comisia Europeană și de OMS pentru substanțele poluante și solicita punerea în funcțiune a stațiilor de monitorizare a calității aerului, reducerea traficului auto și monitorizarea respectării normelor de mediu ale șantierelor, reducerea traficului auto și captarea prafului din aer prin creșterea spațiilor verzi.
„Primăria Capitalei nu a dezvoltat nicio strategie și niciun program serios de rezolvare a problemei poluării aerului, în special la nivelul pulberilor în suspensie PM10 și
PM 2,5“, scria în comunicatul Asociației.

Traficul infernal

Bucureștiul este cel mai aglomerat oraș din Europa și al cincilea din lume, spune TomTom Traffic Index 2016, companie olandeză de hărți de navigație, cartografiere și dispozitive GPS. În ultimii cinci ani aglomerarea orașului a crescut constant. În 2011, nivelul de congestie a traficului era de 30%, în 2014 – de 41%, în 2015 – de 43%, în 2016 – de 50%. Este urmat de Moscova – 44%, Sankt Petersburg – 41%, Londra, Marsilia și Roma – 40%. Pe primele locuri în lume sunt Mexico City – 66%, Bangkok – 61%, Jakarta – 58%. În topul țărilor cele mai aglomerate sunt China, cu 21 de orașe, și Marea Britanie, cu 11. Traficul cel mai mare în Londra a fost pe 23 iunie 2016, în ziua Brexitului.

La orele de vârf, locuitorii Capitalei stau cu 57 de minute mai mult în trafic, adică 218 ore pe an, respectiv 9 zile. Cel mai aglomerat este între 8.00 și 9.00 dimineața, când durata de condus crește cu 90%, și seara, între 18.00 și 19.00, când statul în mașină se dublează. Cele mai aglomerate zile din săptămână sunt marți dimineața, când timpul de așteptare este de 96%, și vinerea seara, între 17.00 și 18.00, când indicele de aglomerare ajunge la 101%. Cea mai aglomerată zi din 2016 a fost 5 decembrie.
Creșterea numărului de automobile este principala cauză a aglomerării Capitalei. Serviciul de înmatriculări din București arată că la sfârșitul anului 2011 erau înmatriculate peste 1.130.000 de mașini, în timp ce la sfârșitul lunii septembrie 2016 erau 1.235.000 de mașini, mai multe cu 105.000. În Ilfov, la sfârșitul anului 2011 erau 93.000 de autovehicule, iar în 2016 erau înmatriculate 145.000.

La începutul mandatului său de edil-șef, Gabriela Firea promitea că va uimi pe toată lumea cu traficul prietenos care se va instala în București sub conducerea sa. „Voi face revoluție în materie de trafic în Capitală. Am foarte multe soluții care vor descongestiona traficul. În primul rând, investiții masive în transportul public. Voi propune acordarea de urgență a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate să intre în trafic. Împreună cu Poliția Capitalei, vom face în așa fel încât să avem un sistem de semaforizare inteligent, așa cum se întâmplă în orice capitală europeană. Aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. Într-o jumătate de an se va vedea că se va circula mult mai ușor în București.“ Primarul a mai vorbit despre benzile unice, construirea parcărilor unde cei care ajung în București își vor putea lăsa mașinile pentru a circula cu mijloacele de transport public. După șase luni lucrurile s-au schimbat. În rău. Traficul Capitalei a devenit și mai haotic și mai aglomerat.

Fără spațiu verde

Fostul ministru al Mediului Daniel Constantin anunțase că se gândeşte să introducă o nouă taxă pentru şoferi. Măsura face parte dintr-un plan de modernizare prin care să existe tot mai puţine maşini poluante pe străzile din România. „Împreună cu alte instituţii ale statului, ne gândim, în momentul de faţă, la un sistem modern, astfel încât să nu venim cu taxare suplimentară pentru cetăţean, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că avem autoturisme din ce în ce mai puţin poluante pe străzile noastre, mai ales în zonele unde avem aglomerări urbane“, a declarat Constantin. Ministerul a găsit cea mai ușoară soluție, recosmetizarea taxei pe mediu, recent retrasă. Niciun cuvânt însă despre tăierile de vegetație din Capitală și din jurul acesteia, care au lăsat Bucureștiul descoperit în fața prafului și a poluării. În Capitală, situația spațiului verde era cu mult sub normele europene. În 2014, fiecare locuitor beneficia de doar 9,86 mp de spaţiu verde, cam o cincime din cât recomanda OMS şi o treime din cât cere UE.

RATB, greu de folosit

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă din 2016, document strategic de 800 de pagini, cu termen de finalizare în 2030: unul din doi călători RATB schimbă mijloacele de transport în timpul unei singure călătorii, ceea ce face ca rata de transfer să fie mare. Fiecare mijloc de transport – respectiv autobuz, troleibuz, tramvai – este folosit, fiecare în parte, de 26% din călători.

Cea mai blocată capitală europeană

Bucureștiul a fost orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa, în 2014, cu un indice de congestie de 41%, potrivit unui studiu finanțat de BERD pentru Guvernul României. Din măsurătorile de trafic citate în studiul BERD, orele de vârf în trafic erau între 7.00 și 9.00 dimineața și 16.00 și 18.00 după-amiaza. Cele mai aglomerate zile sunt marți și vineri.

Cine folosește transportul în comun

Veniturile sunt un factor major în alegerea mijlocului de deplasare. „Utilizatorii RATB și de metrou au venituri destul de mici, deși veniturile utilizatorilor de metrou sunt mai mari cu 9% față de cele ale utilizatorilor RATB, iar 18% din utilizatorii metroului au venituri de peste 3.000 de lei/lună. Numai 26% din călătorii cu RATB și 23% din cei cu metroul au venituri între 2.000 și 3.000 de lei/lună, ceea ce înseamnă că majoritatea călătorilor RATB și cu metroul câștigă sub 2.000 lei/lună“, se arată în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.

Infrastructura depășită, mașinile învechite ale RATB, metroul insuficient dezvoltat, lipsa mult discutatelor piste de biciclete sunt cauzele aglomerației rutiere din București.

Boli pulmonare, cardio-respiratorii, astm, alergii, afectarea sistemului de apărare al organismului, precum şi cancer – toate sunt cauzate de expunerea populaţiei la poluare, afirmă specialiștii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Giulia Anghel 56 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.