Pe 29 iunie sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, după un post care începe în prima zi de luni după Duminica tuturor Sfinților, prima după Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile.
Astfel, anul acesta, postul începe luni, 27 iunie, cu doar două zile înaintea sărbătorii de Sânpetru, așa cum este denumită popular.
Perioada postului este deci variabilă și depinde de data Sfintelor Paști.
Se poate întâmpla ca prima zi de luni după Duminica Tuturor Sfinților să fie după data de 29 iunie și atunci postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel se va ține simbolic trei zile.
Posturile preced marile sărbători și presupun nu doar efortul de a nu consuma anumite alimente (carne, grăsimi animale, produse din lapte sau ouă), ci și înfrânarea de la gândurile rele, petrecând în rugăciune și pocăință, fiind deci și un post al sufletului.
Fără post, credincioșii nu se pot împărtăși, și nu înainte, desigur, de a se spovedi.
Duminica tuturor Sfinților a încheiat perioada de bucurie a Bisericii pentru Învierea, Înălțarea la cer a Domnului Hristos și pentru Pogorârea Duhului Sfânt, denumită Penticostar sau „Triod înflorit“.
Tot Penticostar (în grecește pentikosti – cincizecime) se numeste și cartea de slujbă cu regulile liturgice din această perioadă.
Părintele Arsenie Boca, despre post
“Deci daca Biserica ne naste ne si creste si printre povetele cu care ne creste spre masura barbatului desavârsit este si postul. Trebuie deci sa-i ascultam porunca si sa postim. Sfintii parinti cei de demult au bagat de seama ca toate relele de la stomac încep, de aceea am zis vorba aspra ca postul este poarta si patrafirul este usa iar toti ceilalti ne fura vremea.
Astazi, din darul lui Dumnezeu urmeaza sa va dovedesc sa credeti toti: lupta postului cu relele sau despre felul cum ucide postul patimile.
Relele sau pacatele sunt de trei feluri. Iata-le:
1. pacate împotriva noastra însine.
2. pacate împotriva aproapelui.
3. pacate împotriva Duhului Sfânt, împotriva adevarului.
Toate aceste trei feluri sunt si pacate înaintea lui Dumnezeu, caci tu nu esti al tau ci al lui Dumnezeu. Prin urmare si pacatele pe care le faci împotriva ta sunt întocmai si pacate împotriva lui Dumnezeu. De aceea, fiindca esti fiul lui Dumnezeu.
Astazi sa staruim cu deosebire asupra pacatelor împotriva noastra însine si asupra pacatelor împotriva aproapelui.
Pacatele împotriva noastra însine duc la învârtosarea inimii – o cunoastem cu totii, o cunosc si eu – dar ele mai duc si la întunecarea simtirii de Dumnezeu.
Sunt cele sapte pacate de capetenie sau pacate de moarte: mândria, iubirea de argint, desfrânarea, lacomia, pizma, mânia si lenea. Între acestea sapte se afla si radacina relelor: lacomia stomacului sau dumnezeul cel mâncacios al trupului. Acesta trebuie ars cu postul si scos afara! Caci de nu va fi ars si scos afara iata sa vedeti cum creste si se întinde acest pom al diavolului, acest dumnezeu mincinos al trupului. Si anume iata cum: lacomia stomacului odrasleste dintr-o data din radacina o puzderie de ramuri din care mai aratoase sunt trei: mânia, desfrânarea si iubirea de avere.
Trebuie sa mai stiti un lucru si anume ca pacatele sau patimile au doua fete: una a omului si alta a diavolului, sau doua laturi: una vazuta si-a doua nevazuta. De acolo din umbra sunt conduse si sporite toate patimile noastre. Diavolul, marele sforar al relelor, are slugi sau capetenii pentru fiecare patima.
Asa sa întelegeti cum întotdeauna patimile le-au numit Sfintii parinti prin chiar dracii lor. Astfel: dracul lacomiei de avere, dracul lacomiei stomacului, dracul mâniei, dracul curviei si ceilalti. Le-au numit asa pentru ca aceste pacate sunt conduse din umbra de diavolul si le-au numit dupa capetenia care lucreaza din umbra.
Stiti din Noul Testament ca din Maria Magdalena care s-a apropiat de Iisus cu gând ispititor Iisus a scos sapte draci. În ea erau toate cele sapte capetenii ale raului. Si tot din Noul Testament stiti despre îndracitul din laturea Gadarenilor în care intrase o legiune de draci încât abia le-a ajuns o turma de porci, care s-a aruncat în mare.
Acum sa luati seama ca am sa va învat, ca sa puteti si voi sa prindeti, si sa vedeti în voi însi-va lucrarea duhului rau. Vorbesc deschis, sa nu se supere nimeni. Altii mai subtiri la nas se supara. Noi însa trebuie sa vorbim deschis caci toti suntem ispititi.
E foarte usor sa-i descoperi lucrarea lui necurata care se face în noi. De pilda cu lacomia stomacului, bagati de seama ca stomacul se umple dar pofta nu se satura. Iata lucrul dracului: pofta peste fire. Vedeti ce usor îl poti prinde daca stii?!
E cunoscuta lacomia lupilor si totusi lupii nu manânca mai mult decât li-i foame. Acum daca lor le-a fost foame rau asta-i altceva. Câinii ascund pâinea care n-o mai pot mânca. Iata dar ca fiarele, animalele, nu trec cu poftire peste fire. Numai omul trece caci numai pe om are diavolul mânie si numai pe om îl razboieste si-l cearca.
Iata de ce sa n-ascultati de pofta niciodata caci cine a ascultat de pofta a ascultat de diavolul. Asta s-o tineti minte în privinta stomacului. Si asa e cu toate patimile. Când va fi vreme mai multa va voi spune si despre acelea.
Razboiul stomacului însa e primul razboi pe care l-a pierdut omul si prima biruinta a diavolului. Si cu el nadajduieste sa câstige si pe oameni si sa-i desfaca de Dumnezeu. Si sa stiti ca de nu-si vor trage de seama oamenii, diavolul va birui. Iata de ce strigam s-auda toti: ‘napoi la post caci fara de post ne merge rau! Si iata cât de rau:
Cine nu se leapada de carne si de grasime repede va fi-ncoltit de mânie si de desfrânare, celelalte doua laturi ale lacomiei stomacului. Sa vedeti cum:
Mâncarea de carne, si mai ales mâncata cu împingerea necurata a poftei, ca sa se faca sânge are nevoie de fiere care este otrava – veninul nostru. Fierea aceasta topeste carnea si grasimea întocmai cum topeste soda slanina când fac femeile sapun. Fierea e o otrava tare. Daca sporeste mâncarea de carne sporeste si otrava cu care trebuie topita. Si-atâta sporeste cât nu mai încape în besica ficatului si-atunci simti dureri la capatul pieptului caci sta besica sa crape de plina. Fierea câta nu încape umbla prin sânge de sus în jos fara rost si otrava cum e ataca nervii, îi slabeste si de aici vine nerabdarea, de aici vine nervozitatea, de aici mânia, din fierea care ataca nervii. Aici e cheia: de ce se supara unii asa de usor din nimicuri, din fleacuri, sa moara de suparare: ca li-e plin sângele de fiere si li se rup telefoanele – ca asa le zic la nervi – si cea mai usoara vorba îi aprinde si-i chinuie grozav si ei la rândul lor îi chinuie pe altii.
Deschideti usa ca sa auda si cei de afara. Deschideti-o bine. Dar deschideti si voi toti usile sufletelor voastre ca sa intre duhul luminii, ca sa auziti si sa nu va aflati numai auzitori ci si împlinitori!
Vedeti dar ca fierea este petrolul, nervii sunt fitilul si mânia para diavolului. El a aprins fitilul caci el vrea sa darâme cu orice pret si pe orice cai acest locas al Duhului Sfânt care e propriul vostru trup. Acest trup care nu este al nostru ci e templu a Duhului Sfânt. Credeti voi aceasta! Doar sta scris! Si vedeti cu ce a început? Cu lacomia stomacului adica cu pofta peste fire.
În mâncarea de carne mai sunt si alte primejdii, o multime de otravuri care înca darâma casa de pe noi. Acelea aduc: bolile de inima, durerile de rarunchi, de ficat si altele.
Toate se tamaduiesc de la sine înlaturând pricina care le-a adus, curatind sângele prin post. Caci toate bolile sunt cu putinta daca sângele este otravit. Vrei sa te însanatosesti, fa calea întoarsa.
Deci luati aminte la ce mâncati caci uite asa pedepseste Dumnezeu nesocotirea postului cu boli si înca unele fara leac cum de pilda e cancerul sau …cul care se face din mâncarea foarte deasa a creierului de dobitoace. De aceea e mai mult boala orasenilor si a macelarilor la sate. Paralizia sau slabanogirea unei jumatati de trup tot din nesocotirea postului se trage. De obicei cu paralizie pedepseste Dumnezeu pe toti nesatuii de avere. Ea poate fi mostenire. Si-atunci daca simti acest lucru ai putea-o ocoli sau stinge postind foarte mult. Dar cum am zis, cu paralizie pedepseste Dumnezeu pe toti nesatuii de avere. Si-au facut socoteala gresita zicând ca daca postesc nu mai pot alerga si lucra. Ei au crezut sfatul viclean al dracului iubirii de avere, deci au facut o socoteala gresita înaintea lui Dumnezeu. De aceea toti harnicii sa ia aminte si sa tina post ca nu cumva dupa multa alergatura desarta sa vina o vreme sa trebuiasca sa stea la pat tot restul vietii. Dar si aceasta de li s-ar întâmpla tot mila de la Dumnezeu sa o socoteasca deoarece le da prilej de a cumpani si de asi cunoaste greseala. Caci Dumnezeu nu pedepseste spre moarte ci spre întoarcere. Caci trupul nu plateste nimic când din el scoti unealta rea. Sfintii au scos cu totul altceva: sfesnic a Duhului Sfânt.
Prin urmare cine nu pazeste postul i se va aprinde în gura para mâniei, de unde începe toata vrajba, iar în trupul lui vor încolti boli peste boli.
Nu pot lasa sa nu va spun ca din lacomia stomacului mai naste si curvia. Despre aerul dracesc al ei nu se mai îndoieste nimeni: asta-i focul iadului.
Acum luati aminte caci nu am ragaz sa va spun mai pe larg ci numai ceva din propriile voastre dureri. Nunta întru atât e binecuvântata de Dumnezeu cât e spre nastere de fii. Încolo chiar între soti legiuiti e desfrânare si pentru ea vine bataia lui Dumnezeu pe oameni în fel si fel de chipuri.
Desfrânarea între soti e pricina pentru care vine vremea de se bat, de li se sparge casa. Pentru nepazirea postului si-a sarbatorilor nu se pot înfrâna de la pofta trupeasca si asa zamislesc copii în zile neîngaduite, peste care nu se afla darul lui Dumnezeu ci pedeapsa lui Dumnezeu. Pentru nepazirea de pofta trupeasca pe care o ai întiparit-o în ei în vremea celor noua luni de sarcina se nasc copii îndaratnici, neascultatori si fara frica de Dumnezeu. Acestia vor cadea în curvie toti si noroc în viata nu vor avea.
Luati aminte parintilor ca nu e gluma cu viata copiilor pe care îi ai sau vrei sa-i ai. Esti raspunzator de ei si de toata viata lor caci cum le-ai dat-o asa o au! Si copiii tai te vor judeca pe tine dupa cum bine stiti si bine patiti. Iar când te-or supara fii cuminte si nu-i blestema, ascultând de diavolul pâna în sfârsit, ci trage-ti de seama ca ei îti aduc aminte pacatele tale cale nemarturisite si neispasite. Roaga-te pentru ei si roaga-te si pentru tine, chiar când te-or blestema, sa te ierte Dumenezeu.
Paziti despre latura poftirii trupesti frica si cuviinta crestineasca si nu va amagiti de trup de vreti sa va bucurati de copiii vostri; iar de nu asa vor spori relele cât va junghia fiul pe tata-sau, si va sugruma fiica pe mama-sa! Scrie! Ca asa va fi în vremea din urma.
Luati prin urmare seama si învatati pe copiii vostri si curatati duhul necurat cu care v-ati deprins a fi.
Luati seama ca daca vreti sa nu cadeti din crestinatate si daca vreti sa vina chipul lui Dumenezeu în noi si nu a diavolului, prin patimile sale, luptati-va din rasputeri cu arma postului caci dupa cum vedeti postul este ucigasul patimilor pentru ca este si dar de la Dumnezeu dat tuturor celor ce lupta lupta cea buna. Faceti începatura aceasta si veti vedea cum vi se va înnoi viata si vi se va linisti casa. (Arsenie Boca, vorbind despre post în 1942, în Biserică).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.