Pentru economia Rusiei anul 2016 arată deja mizerabil. Rubla s-a depreciat iar preţul petrolului a scăzut cu 11% de la 1 ianuarie, la aproximativ 30 de dolari pe baril.
Guvernul se chinuie să astupe o gaură de 19,2 miliarde de dolari în buget, în condiţiile în care jumătate din venituri sunt asigurate de vânzările de petrol şi gaze. FMI prognozează că economia Rusiei va scădea cu 1% în acest an, după ce s-a contractat cu 3,7% în 2015. Această stare de fapt a generat o atmosferă de nervozitate maximă în ţară, i-ar fi spus Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei, lui Vladimir Putin, pe 26 ianuarie în timpul unei reuniuni, conform Kremlinului.
Perspectivele sunt sumbre, susţine Bloomberg, în condiţiile în care acum câţiva ani Rusia se bucura de mai multă prosperitate. Economiştii şi oamenii de afaceri, inclusiv cei care au legături mai strânse cu Kremlinul, avertizează că ţara se va confrunta cu o stagnare pe termen lung şi cu o scădere a competitivităţii.
„Ne aflăm în rândul statelor care îşi măresc decalajul faţă de ţările bogate”, a declarat pe 15 ianuarie, la Moscova Herman Gref, șeful băncii de stat Sberbank, cea mai mare instituție financiară din țară. Situaţia de azi seamănă cu „o scară care duce în jos”, spune Evgeny Gontmakher, un membru al consiliului de la Institutul de Dezvoltare Contemporană din Moscova, instituţie al cărui președinte este prim-ministrul Dmitri Medvedev. Gontmakher spune că probabil Rusia va avea creştere zero în 2017 și că guvernul îi va liniști pe cetăţeni de abia în 2018 atunci când economia îşi va relua creşterea, după alegerile prezidențiale din martie 2018.
Rusia a fost erodată de criză mult mai înainte, nu de azi, aşa cum s-ar crede.
Această recesiune este diferită, afirmă Vladislav Inozemtsev, profesor la Școala Superioară de Economie Națională din Moscova. „Nu este vorba despre petrol sau despre sancțiunile internaţionale; este vorba despre o slăbiciune structurală”, susţine acesta. Au fost deja semne în 2012, când barilul de ţiţei era la peste 100 de dolari, iar despre sancţiuni nici nu era vorba pentru că povestea cu Crimeea urma să apară peste doi ani. Inozemtsev susţine că de declanşarea recesiunii se face vinovat Vladimir Putin, care a revenit la preşedinţie în 2012. El a ridicat taxele pentru afaceri şi imobiliare pentru a finanţa cheltuielile militare şi a extins raza
de acţiune a companiilor ineficiente de stat, precum gigantul petrolier Rosneft.
Productivitatea a slăbit, corupţia a prosperat, investiţiile străine au încetinit, spune Timothy Ash, un strateg pentru pieţele emergente la Nomura International din Londra.
Când Putin a devenit prima oară preşedinte, în 2000, el a spus că va reduce dependența guvernului de petrol. Numai că s-a întâmplat fix pe dos. Drept urmare, veniturile populației au scăzut în ultimii doi ani, iar 22 de milioane de ruși trăiesc în sărăcie, cu 50% peste realitatea din 2013. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10% anul trecut, iar vanzarile auto au coborât cu 36 de procente. General Motors, care considera la un moment dat Rusia ca fiind una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere, a închis cele mai multe operațiuni de acolo. De altfel şi Adidas din Germania sau Mango din Spania au tras obloanele la magazine. Reţeaua McDonald’s care numără 543 de restaurante în Rusia şi care va creşte cu încă 60 de unităţi în 2016 va renunţa la Big Mac şi va trece la aripi de pui şi burgeri din carne de porc mai ieftini.
Foarte îngrjorătoare arată cifrele privind producţia industrială şi investiţiile, chiar dacă Putin a declarat în decembrie anul trecut că cea mai grea perioadă a crizei a trecut. Mai mult, preţurile petrolului nu par să îşi revină în curând.
Reformiştii susţin că situaţia ar putea fi îmbunătăţită daca se va investi în tehnologie iar guvernul îşi va slăbi prezenţa în economie. Chiar dacă cetăţenii ruşi suferă, nu există în perioada următoare riscul unor tulburări sociale pentru că există rezerve valutare pentru încă doi ani, conform lui Alexei Kudrin, fost ministrul de Finanţe.
Totuşi, Guvernul nu își poate permite investiții majore. Acesta s-a cufundat deja puternic în rezervele valutare. Ministrul actual de Finanțe Anton Siluanov, a declarat pe 13 ianuarie că cheltuielile pentru cele mai multe programe ar putea fi reduse cu cel puţin 10% pentru a se acoperi deficitele bugetare. Lucrurile nu stau bine nici în sectorul privat. Sancțiunile internaţionale au inghetat majoritatea companiilor rusești prezente pe piețele financiare majore, iar rubla este slabă. În felul aceste este dificil pentru întreprinderi să importe echipamente pentru a crește eficiența.
Putin, al cărei cotă de încredere se află peste 80 la sută, a arătat puțin interes pentru zdruncinarea model economic actual al țării. „Avem motive de optimism prudent în 2016″, a declarat ministrul Economiei Uliukaiev. Companiile de stat care domină economia sunt conduse de prieteni loiali lui Putin, în timp ce alți membri ai cercului său interior au beneficiat de proiecte majore, cum ar fi Jocurile Olimpice Soci, care nu au reușit îns să producă beneficii economice de durată. Cât despre reforme, economistul Gontmakher spune: ” că sunt contrare intereselor instituționale ale actualului guvern”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.